1043 - 25 septembrie 2017 - EXTERNE

 

Trump la ONU: Armata americană va deveni mai puternică decât oricând
Președintele american Donald Trump a declarat marți, într-un discurs rostit la Adunarea Generală a ONU, că armata Statelor Unite 'va deveni în curând mai puternică decât oricând', dorind să adreseze astfel un avertisment inamicilor SUA, relatează AFP și Reuters.
Totodată, Donald Trump le-a cerut statelor membre ONU crească presiunea asupra Coreii de Nord pentru a renunța la programul său de arme nucleare.
În discursul rostit la scurt timp după sosirea sa la sediul ONU din New York , președintele american a afirmat că lumea se confruntă cu amenințări nimicitoare din partea unor paria ca Iranul și Coreea de Nord, dar și a 'teroriștilor și extremiștilor'.
'Regimurile paria nu numai că sprijină teroriștii, însă amenință alte națiuni și popoarele lor cu cea mai distrugătoare armă cunoscută de umanitate', a spus Trump, referindu-se la arma nucleară.
Trump, care a sosit la putere cu sloganul ' America în primul rând', a declarat la ONU că Statele Unite nu caută să-și impună voința asupra altor state și va respecta suveranitatea acestora.
'Voi apăra interesele Americii mai presus de orice', a spus Trump, aflat pentru prima dată la Adunarea Generală a ONU.
'Însă pentru îndeplinirea obligațiilor noastre față de alte națiuni, realizăm că este în interesul tuturor să căutăm un viitor în care toate statele pot fi suverane, prospere și sigure', a mai spus el.

Întâlnire Tillerson-Lavrov în plin război al sancțiunilor dintre Moscova și Washington; nicio declarație de presă
Secretarul de stat american Rex Tillerson și omologul său rus Serghei Lavrov s-au întâlnit duminică seara la New York, înaintea începerii reuniunii Adunării Generale a ONU, în contextul în care relațiile dintre Washington și Moscova sunt la cel mai scăzut nivel, relatează AFP.
Întâlnirea dintre cei doi miniștri de externe, la sediul Misiunii Rusiei de pe lângă ONU, a avut loc în absența presei, iar în finalul convorbirilor aceștia nu au făcut declarații de presă.
În cursul reuniunii lor, Tillerson și Lavrov au reiterat angajamentele țărilor lor de a contribui la o diminuare a violenței în Siria și la crearea condițiilor pentru a face progreseze procesul politic de la Geneva , conform unui comunicat al Departamentului de Stat al SUA.
Siria este unul dintre dosarele în care Washingtonul speră să găsească teren comun cu Moscova. Cele două țări încearcă mențină zona de "dezescaladare" din valea Eufratului, unde armatele lor luptă împotriva grupării jihadiste Statul Islamic, după un incident atribuit Rusiei. Forțele Democratice Siriene (FDS), o alianță arabo-kurdă sprijinită de Washington, au acuzat sâmbătă Rusia că le-a bombardat pozițiile în provincia Deir Ezzor din estul țării.
În plus față de "cooperarea în criza din Siria", întâlnirea de duminică s-a axat pe problemele actuale din Orientul Mijlociu și pe acordul de la Minsk din 2015 privind conflictul din Ucraina, care cu greu este pus în practică, a declarat presei purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova.
Cele două părți nu au specificat dacă criza generată de ambițiile nucleare ale Coreei de Nord a fost abordată. Rusia apreciază că sancțiunile tot mai severe cerute de americani la ONU sunt ineficiente, dar a votat totuși cele mai recente rezoluții în acest sens, în timp ce Washingtonul cere Moscovei să exercite o presiune mai fermă la adresa Phenianului.
Serghei Lavrov și Rex Tillerson conveniseră să se întâlnească în cadrul unei convorbiri telefonice la sfârșitul lunii august, pe fondul unei noi etape a războiului sancțiunilor dintre Rusia și Statele Unite: Washingtonul tocmai ordonase închiderea unui consulat rus în numele "parității", după reducerea drastică a prezenței diplomatice proprii pe teritoriul Federației Ruse, la decizia Moscovei.
De atunci, președintele rus Vladimir Putin a amenințat că va diminua în continuare personalul diplomatic american în Rusia.
Cu toate că venirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie lăsa să se prefigureze o îmbunătățire a relațiilor dintre cele două mari puteri, acestea nu au încetat să se deterioreze pe fondul acuzațiilor privind un presupus amestec al Rusiei în alegerile prezidențiale americane din 2016, dar și al suspiciunilor privind o posibilă complicitate între echipa de campanie a miliardarului american și Moscova.
Președintele rus Vladimir Putin nu va fi prezent la actuala reuniune a Adunării Generale a ONU, unde Donald Trump în schimb își va face prima apariție în calitate de președinte și va pronunța marți un discurs extrem de așteptat.

Exerciții aeriene americane cu bombardiere și avioane de vânătoare în Peninsula Coreea
Două bombardiere strategice B-1B și patru avioane de vânătoare stealth F-35B americane s-au apropiat luni de frontiera dintre cele două Corei, în cadrul unui exercițiu efectuat împreună cu aparate sud-coreene F-15K, relatează agenția de presă Yonhap, citând surse guvernamentale.
Este destul de neobișnuit ca avioanele zboare în apropierea liniei de demarcație militară (MDL), care separă cele două Corei, remarcă agenția sud-coreeană de presă.
Potrivit Reuters, care citează un comunicat la Ministerului Apărării sud-coreean, exercițiile au implicat bombardamente deasupra Peninsulei Coreea. Avioanele "au lansat bombe pe poligonul Pilseung din Taebaek, provincia Gangwon, în timpul exercițiului organizat de la amiază până la ora 2:30, și s-au întors la bazele lor", a indicat interlocutorul Yonhap. La exercițiu au mai participat două avioane americane F-16 și trei avioane cisternă pentru realimentare KC-135, conform sursei citate.
Bombardierele au decolat de pe insula americană Guam din Pacific, în timp ce avioanele de vânătoare au venit din Japonia. Șase avioane de vânătoare sud-coreene au participat de asemenea la acest exercițiu, a precizat un responsabil din cadrul Ministerului Apărării de la Seul.
În același timp, o conferință a șefilor armatelor terestre din regiunea Indo-Asia-Pacific se deschide la Seul în cursul zilei de luni, într-un context de intensificare a tensiunilor din cauza programelor balistic și nuclear ale Coreei de Nord, a anunțat luni armata Coreei de Sud, citată de Yonhap. Mai exact, este vorba de Conferința șefilor armatelor din Pacific (PACC), care are loc la fiecare doi ani, și care va reuni șefi de stat major și comandanți de rang înalt din 29 de țări. Evenimentul este organizat de șeful armatei terestre sud-coreene Kim Yong-woo și de omologul său american Mark A. Milley.
China va trimite un general de trei stele la această conferință pe tema "Unitatea de efort: Construirea de parteneriate civil-militare în răspunsul forțelor terestre la amenințările non-tradiționale de securitate", prevăzută să dureze până joi. Va fi prima vizită a unui înalt oficial militar chinez la Seul după ce Statele Unite și Coreea de Sud au convenit să desfășoare un sistem de apărare antirachetă de mare altitudine (THAAD—Terminal High Altitude Area Defense) pe teritoriul sud-coreean, anul trecut. PACC va debuta cu un discurs al fostului secretar general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon, la hotelul Grand Hyatt din Seul.
Coreea de Nord se află aproape în "stadiul final" de dezvoltare a rachetelor balistice intercontinentale (ICBM), a declarat luni Ministerul Apărării sud-coreean, citat de Yonhap, avertizând împotriva eventualelor provocări ale Coreei de Nord menite să facă să avanseze programele sale balistic și nuclear. Într-un raport către Adunarea Națională (parlamentul unicameral sud-coreean), ministerul a apreciat că lansarea rachetei cu rază de acțiune intermediară (IRBM), efectuată vineri de Coreea de Nord, a vizat demonstreze capacitatea acesteia de a lovi baze militare americane.
"Coreea de Nord este aproape în etapa finală de a obține capabilități ICBM", a avertizat ministerul în prezentarea sa. "Nordul își va continua provocările, cum ar fi teste nucleare și balistice, pentru a-și asigura capacitățile balistice. Centrul nuclear de la Punggye-ri este gata pentru un (nou) test", se menționează în raport.

Phenianul amenință că noile sancțiuni vor grăbi planurile sale nucleare
Phenianul a amenințat că dacă Statele Unite și aliații lor vor impune noi sancțiuni împotriva sa, atunci regimul nord-coreean își va grăbi planurile pentru a-și duce la bun sfârșit programul nuclear, a anunțat luni agenția de presă KCNA, citând un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe nord-coreean, relatează Reuters.
Ultimele sancțiuni impuse de Consiliul de Securitate al ONU reprezintă 'cel mai vicios, lipsit de etică și inuman act de ostilitate pentru exterminarea fizică a poporului nord-coreean și pentru izolarea sistemului și a guvernului său', a declarat oficialul nord-coreean.
Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în urmă cu o săptămână o rezoluție ce prevede sancțiuni mai dure împotriva Phenianului care interzic importurile de textile nord-coreene și limitează aprovizionarea cu petrol a țării.

G4 cere ONU reformarea urgentă a Consiliului de Securitate
Mai multe țări cer Organizației Națiunilor Unite își reformeze Consiliul de Securitate. Subiectul, care revine periodic în dezbatere, a fost redeschis de așa-numitul grup G4 cu ocazia celei de-a 72-a Adunări Generale a ONU, relatează AFP.
G4, format din Germania, Japonia , India și Brazilia — țări cu greutate în economia mondială — vor obțină locuri de membri permanenți ai Consiliului. Formula actuală, neschimbată din perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial, cuprinde 15 țări, dintre care cinci sunt membri permanenți, cu drept de veto: Statele Unite, Rusia, China, Regatul Unit și Franța. Cele 10 locuri de membri nepermanenți sunt ocupate prin rotație, pe perioade de doi ani; România încearcă în prezent să obțină un astfel de loc. Într-un comunicat dat publicității joi, G4 a apreciat că forul conducător al ONU, care poate decide sancțiuni și autoriza recurgerea la forță pe scena internațională, "nu reflectă evoluția realității mondiale" așa cum ar trebui "pentru a putea acționa în fața unor provocări complexe".
În paralel, Franța și Mexicul pledează de patru ani pentru reformarea dreptului de veto în cadrul Consiliului, astfel încât membrii permanenți nu mai poată recurge la această modalitate de blocare a rezoluțiilor în cazul unor atrocități masive. Cel mai recent, Rusia a făcut uz de această prerogativă în legătură cu conflictul din Siria.
Vineri, la o reuniune organizată la Națiunile Unite de organizațiile neguvernamentale Amnesty International și Human Rights Watch, ministrul francez pentru afaceri europene, Jean-Baptiste Lemoyne, a criticat din nou aceste blocaje, arătând că "avem nevoie de un Consiliu de Securitate capabil să ia măsuri corespunzătoare și eficace, fără a fi paralizat de utilizarea dreptului de veto".
Deciziile Consiliului de Securitate devin obligatorii pentru toate cele 193 de state membre ale ONU, dacă întrunesc nouă voturi și nu se exercită niciun veto. În practică, cei cinci membri permanenți — țări care dispun de armament nuclear — au o influență puternică, iar consensul este obținut de multe ori prin întruniri neoficiale, în diferite formule restrânse.

Theresa May cere o tranziție de 2 ani pentru Brexit, timp în care se va pregăti și un nou regim al imigrației
Premierul britanic Theresa May a subliniat vineri, într-un discurs pe tema Brexitului, susținut la Florența, că Marea Britanie va continua să contribuie la bugetul Uniunii Europene până în anul 2020 și că dorește o perioadă de tranziție de doi ani în procesul de ieșire din blocul comunitar, perioadă în care imigranții comunitari vor putea să rămână și să muncească în Marea Britanie, însă va exista un sistem de înregistrare a lor ca etapă premergătoare a unui nou regim privind imigrația, informează agențiile internaționale de presă.
'Oamenii, mediul de afaceri și serviciile publice ar beneficia astfel de o perioadă de adaptare pentru schimbările în relațiile dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană', a explicat Theresa May.
În ceea ce privește suma de bani pe care Marea Britanie o va plăti în contul obligațiilor deja asumate față de UE, ea a spus că 'unele pretenții sunt exagerate', fără să menționeze cifre. Totuși, Theresa May a asigurat țările UE că niciuna nu va trebui 'să plătească sau să primească mai puțin' în perioada rămasă până în anul 2020, când se încheie ciclul bugetar de șapte ani al UE. Unii oficiali europeni au avansat sume cuprinse între 60 și 100 de miliarde de euro, solicitări respinse de Londra.
Referitor la problema imigranților comunitari, Theresa May a asigurat că pe parcursul respectivei perioade de tranziție — dacă UE va accepta o asemenea perioadă — aceștia 'vor putea în continuare să vină, să trăiască și să muncească în Marea Britanie, dar va fi un sistem de înregistrare, o pregătire esențială pentru noul regim' privind imigrația, despre care însă nu a oferit detalii. Totuși, ea a spus, adresându-se imigranților comunitari: 'Dorim rămâneți (...) Vă apreciem'.
Vorbind tot despre cetățenii UE stabiliți în Marea Britanie, Theresa May a spus că dorește un acord cu UE pentru ca instanțele britanice să poată să țină cont de hotărârile Curții de Justiție a UE și să poată oferi o 'interpretare consistentă' a acestora.
Theresa May a subliniat de asemenea că negocierea Brexitului trebuie să se încheie în martie 2019, iar când a fost întrebată dacă mai consideră în continuare că ieșirea din UE fără niciun acord ar fi o situație de preferat în fața unui acord prost, ea a răspuns: 'Continuăm să credem acest lucru'.
Însă ea a subliniat că ieșirea Marii Britanii din UE este un proces ireversibil. 'Tot timpul cât am fost membri în UE, Marea Britanie nu s-a simțit niciodată ca fiind deplin acasă', a spus Theresa May.
'Punerea suveranității la comun, care este o trăsătură esențială a UE, permite o cooperare fără precedent care aduce beneficii, dar aceasta înseamnă de asemenea că statele aflate în minoritate trebuie să accepte decizii pe care nu le doresc, ce afectează inclusiv chestiuni interne', a explicat premierul britanic.
Ea s-a declarat însă optimistă că în final va fi încheiat un acord de liber schimb între Marea Britanie și UE și a menționat că Londra este dispusă să participe și după Brexit la unele politici și programe europene, menționând aici și domeniul apărării.
Luni va începe la Bruxelles a patra rundă de negocieri în dosarul Brexitului, cele anterioare încheindu-se fără progrese notabile.
Europenii refuză în continuare discute despre un viitor acord comercial cu Marea Britanie înainte să fie stabilite condițiile separării acesteia de UE și au reproșat Londrei lipsa de claritate în poziții.
La rândul său, guvernul de la Londra acuză atitudinea inflexibilă a europenilor, în condițiile în care UE insistă cu 'factura' Brexitului și cu menținerea pentru imigranții comunitari în Marea Britanie a acelorași drepturi de care ei beneficiază în prezent.

Alegeri în Germania: Angela Merkel, susținută de pragmatism și dorința de normalitate, se îndreaptă spre un al patrulea mandat
Cancelarul german Angela Merkel, care candidează pentru un al patrulea mandat în fruntea guvernului și se bucură deja de o longevitate record în Europa, a parcurs o carieră politică în egală măsură remarcabilă și neașteptată, păcălindu-și adversarii cu modestia sa aparentă, relatează miercuri AFP, într-un material difuzat înaintea alegerilor legislative de duminică.
"Și-n vecii vecilor, amin?"a comentat ironic la sfârșitul lui mai cotidianului Tageszeitung, la învestirea liderei în vârstă de 63 de ani drept candidată a taberei conservatoare la șefia guvernului.
"Cancelara inamovibilă", a cărei Uniune Creștin-Democrată (CDU) se îndreaptă spre o victorie la alegerile de duminică, potrivit sondajelor, a văzut defilând trei președinți americani, patru președinți francezi și trei premieri britanici și pare scutită de uzura puterii. "Mutti" ("mămica"), cum este supranumită Angela Merkel pentru stilul său liniștitor, are un secret, a constatat în 2015 filozoful Peter Sloterdijk: răspunde, ca om, "dorinței arzătoare de normalitate" a germanilor, puși la încercare de o istorie zbuciumată și circumspecți în fața situației în care se află astăzi lumea.
Văzut din străinătate, cancelarul Merkel a dobândit de-a lungul crizelor europene o statură tot mai impunătoare, inițial ca "executor" detestat al statelor cheltuitoare, pentru ca în final să se prezinte ca "lider al lumii libere", după alegerea lui Donald Trump la președinție în SUA — a cărui abordare nu a reușit însă să o influențeze în problemele-cheie, cum este climatul.
Totuși, în toamna lui 2005, după victoria sa asupra cancelarului social-democrat Gerhard Schroeder, cine ar fi crezut că o cercetătoare — este doctor în chimie cuantică — fără prea multă carismă și mai curând străină de dosarele internaționale va deveni de neoprit? Ar fi pariat cineva pe o fiică austeră de pastor crescută în Germania de est? Nu a fost cazul liderilor politici vest-germani, care multă vreme au subestimat-o.
Doisprezece ani mai târziu, Angela Merkel s-a impus ca personaj politic singular pe scena contemporană, în măsura în care longevitatea locului ei în istorie rămâne incertă. A beneficiat de prosperitatea economică favorizată de reformele lipsite de popularitate promovate de predecesorul său, dar eforturile sale proprii de pregătire a viitorului sunt discutabile.
În afară de decizia renunțării la centralele nucleare, luată în primăvara lui 2011, după catastrofa de la Fukushima, din Japonia, decizie care a venit să liniștească opinia publică, evenimentul care a marcat cel mai tare cele trei mandate ale sale de până acum — și fără îndoială și cel mai mare risc real pe care și l-a asumat — a fost criza migrației.
În 2015, lăsând la o parte prudența sa legendară, Angela Dorothea Merkel decide, în contradicție cu restul Europei, să-și deschidă țara în fața a 900.000 de solicitanți de azil. Cota sa de popularitate plonjează și populiștii câștigă teren, dar Merkel revine la comandă și adoptă o serie de măsuri, inclusiv un acord cu Turcia pentru a reduce considerabil sosirile de noi refugiați pe continent.
Eforturile de integrare a migranților continuă în Germania , iar mulți europeni — mai ales din est — continuă să o acuze că a creat un precedent. Dar în afară de criza refugiaților, stilul lui Merkel este marcat de un ultrapragmatism ghidat nu atât de convingerile sale personale, cât de raporturile de forțe de moment. Abordarea ei amintește de aikido, arta marțială a celor slabi, constând în folosirea energiei adversarului pentru a-l lăsa să cadă singur, a remarcat recent cotidianul Handelsblatt, evocând seria de "masculi dominanți" care și-au intersectat drumul cu cancelara, de la Gerhard Schroeder și Vladimir Putin la Nicolas Sarkozy și Silvio Berlusconi.
Gestica sa "liniștitoare" transmite un mesaj: "Politica este de o complexitate infinită și necesită expertiză și subtilitate", a conchis Handelsblatt.

Kurzii irakieni nu renunță la referendumul pentru independență
Președintele regiunii autonome Kurdistan din Irak, Masoud Barzani, a declarat vineri că referendumul privind independența Kurdistanului va avea loc, în ciuda opoziției Bagdadului și a comunității internaționale, informează DPA.
"Referendumul nu mai este în mâinile noastre sau ale partidelor politice, este în mâinile poporului", a susținut Barzani la un miting pe stadionul Franso Hariri din Erbil , capitala provinciei. "Cei care ne amenință nu au venit să ne întrebe de ce desfășurăm un referendum", a spus el. "Dacă Washingtonul ar fi făcut Texasului ce a comis Bagdadul împotriva kurzilor, Texasul nu s-ar mai întoarce niciodată la Washington ", a insistat liderul kurd.
Guvernul irakian s-a pronunțat de multe ori împotriva referendumului kurzilor. Deși forțele kurde peshmerga au avut un rol important în lupta împotriva Statului Islamic în Irak și au fost susținute de coaliția internațională condusă de SUA, și Washingtonul le-a cerut kurzilor să renunțe la consultarea populară. Turcia, unde trăiesc 13-15 milioane de kurzi, reprezentând 15-20% din populația țării, consideră referendumul o problemă de securitate națională și a avertizat că "menține deschise toate opțiunile" dacă referendumul va avea totuși loc.

Papa Francisc și-a exprimat compasiunea pentru poporul mexican afectat de cutremur
Papa Francisc și-a exprimat compasiunea pentru poporul mexican după cutremurul devastator care a lovit marți această țară. În timpul audienței generale desfășurate miercuri în Piața Sf. Petru, suveranul pontif le-a cerut tuturor să se roage pentru cei afectați, relatează EFE.
"
Ieri un cutremur cumplit a lovit Mexicul provocând numeroase victime și pagube materiale. În aceste momente de durere vreau să-mi exprim compasiunea și să-mi îndrept rugăciunile spre iubitul popor mexican", a spus papa Francisc.
Sfântul Părinte le-a cerut celor adunați în piață se roage ca "Dumnezeu să-i primească la El pe cei care și-au pierdut viața, să aline durerea celor răniți și tuturor celor sinistrați".
Potrivit ultimelor cifre oferite de secretarul de stat Miguel Angel Osorio, bilanțul celor care și-au pierdut viața a crescut la 224 de persoane la Ciudad de Mexico și în statele Puebla , Morelos, Estado de Mexico și la Guerrero.
În total 45 de clădiri s-au prăbușit total sau parțial în urma seismului cu magnitudinea de 7,1 pe scara Richter, unde multe persoane se află încă prinse sub dărâmături.

AGERPRES

top

.....