Securitatea SUA, ameninţată de deficitul bugetar
Secretarul de Stat american, Hillary Clinton, şi-a exprimat joi îngrijorarea privind nivelul deficitului bugetar şi al datoriei ţării sale, pe care le consideră un risc la adresa securităţii Statelor Unite. Datoria-record americană limitează “capacitatea de a sigura securitatea, gestiona probleme dificile, dar şi asumarea rolului de lideri pe care (americanii) îl merită“, a declarat secretarul de Stat, susţinând bugetul în faţa reprezentanţilor. “Cred cu tărie că ar trebui să abordăm acest deficit şi datoria Statelor Unite ca pe o temă de securitate naţională, şi nu doar ca pe un subiect economic”, a subliniat ea. Proiectul de buget pentru 2011 al Casei Albe se concentrează asupra unui deficit adus la 1.267 de miliarde de dolari, reprezentând 8,3 la sută din Produsul Intern Brut (PIB) american, faţă de suma-record de 1.556 de miliarde de dolari (10,6 procente din PIB) prevăzută în exerciţiul bugetar din 2010. Datoria publică a Statelor Unite depăşea 12.349 de miliarde de dolari la 1 februarie, potrivit datelor oficiale. “Mă întristează când mă gândesc că, în urmă cu zece ani, aveam un buget echilibrat şi că eram pe cale să achităm datoria Statelor Unite”, a declarat Clinton. La acea dată, preşedinte era Bill Clinton, soţul actualului secretar de Stat. “Am constatat consternată că am risipit cel mai bun mijloc de acţiune internaţională de care dispunem”, a subliniat Clinton, care atunci era senator şi făcea parte din Comisia pentru Buget din cadrul Senatului, în timpul preşedinţiei republicanului George W. Bush (2001-2009).

Japonia propune Iranului să îi îmbogăţească uraniul
Japonia a propus Iranului să îi îmbogăţească uraniul, pentru a-i oferi acces la energia nucleară şi a elimina în acelaşi timp riscul ca Teheranul să se doteze cu arma nucleară, a anunţat, miercuri, un cotidian japonez. Potrivit cotidianului economic Nikkei, subiectul va fi evocat, miercuri, cu ocazia unei întrevederi a ministrului japonez al Afacerilor Externe, Katsuya Okada, cu preşedintele Parlamentului iranian, Ali Larijani, aflat în vizită la Tokyo. Guvernul japonez a evocat această posibilitate în decembrie, cu ocazia deplasării în Japonia a şefului echipei de negociatori iranieni în dosarul nuclear, Said Jalili, a reamintit ziarul. Propunerea se înscrie în eforturile depuse de marile puteri pentru a convinge Iranul să renunţe să îşi îmbogăţească singur uraniul, demers perceput de Occident şi de Israel ca o etapă către fabricarea armelor atomice. Teheranul respinge aceste acuzaţii şi afirmă că doreşte să aibă energie nucleară exclusiv pentru obiective civile. Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) a propus ca Iranul să expedieze în Rusia 1.200 de kilograme de uraniu slab îmbogăţit, pentru ca o parte să fie îmbogăţită la 20 de procente şi apoi transformată de Franţa în bare de combustibil destinate unui reactor iranian de cercetare medicală. Dar Teheranul a dorit ca schimbul să se realizeze pe teritoriul său, iar cantitatea de bare de combustibil să fie echivalentă cu stocul său de uraniu slab îmbogăţit, formulă respinsă de Franţa, Rusia, Statele Unite şi AIEA. Iranul a anunţat că a început, la 9 februarie, îmbogăţirea uraniului la 20 la sută în centrala sa de la Natanz (centru) şi că ar putea demara din martie construcţia a două noi centre de îmbogăţire a uraniului, dotate cu echipamente mai performante. Japonia întreţine relaţii cordiale cu Iranul, al treilea furnizor al său de petrol. Singura ţară victimă a bombardamentelor atomice, în august 1945, la Hiroshima (140.000 de morţi) şi Nagasaki (75.000 de morţi), Japonia este un avocat neobosit al dezarmării nucleare. Între un sfert şi o treime din consumul de electricitate al arhipelagului este asigurat de un parc de peste 50 de reactoare nucleare.

Muammar Kadhafi face apel la jihad împotriva Elveţiei
Liderul libian, Muammar Kadhafi, a făcut apel joi la pornirea unui război sfânt (jihad) împotriva Elveţiei, din cauza interdicţiei de construire a minaretelor pe teritoriul confederaţiei, în contextul în care relaţiile între Berna şi Tripoli se aflau deja în criză. “Împotriva Elveţiei, necredincioasă şi apostată, care distruge lăcaşurile lui Allah, trebuie proclamat jihadul prin toate mijloacele”, a declarat colonelul Kadhafi într-un discurs la Benghazi (est), cu ocazia sărbătorii Mulud, care marchează naşterea profetului Mahomed. În opinia liderului libian, “jihadul împotriva Elveţiei, împotriva sionismului, împotriva agresiunii străine (...) nu este terorism”. “Orice musulman din întreaga lume care are de a face cu Elveţia este un necredincios (şi este) împotriva islamului, împotriva lui Mahomed, împotriva lui Allah, împotriva Corannului”, a adăugat Kadhafi, în faţa a mii de persoane şi în prezenţa unor şefi de stat şi reprezentanţi ai unor ţări islamice. Elveţienii au votat, la sfârşitul lui noiembrie, cu o largă majoritate, interdicţia de construire a minaretelor, la apelul dreptei populiste, provocând proteste internaţionale. “Boicotaţi Elveţia: boicotaţi mărfurile, avioanele, navele, ambasadele acesteia, boicotaţi această rasă necredincioasă, apostată, care agresează lăcaşurile lui Allah”, a adăugat Kadhafi, care se adresa în calitate de şef al Comandamentului Popular Islamic Internaţional, pe care l-a creat în 1991. Un purtător de cuvânt al Ministerului elveţian al Afacerilor Externe nu a dorit să facă nici un comentariu asupra acestui discurs. Relaţiile între Berna şi Tripoli s-au deteriorat în mod sensibil, în urma arestării în forţă, în iulie 2008 la Geneva, a unuia dintre fiii colonelului Kadhafi, Hannibal, în baza unei plângeri depusă de servitori care îl acuzau de rele tratamente. Imediat după aceasta, autorităţile libiene au arestat doi elveţieni, dintre care unul, Max Goldi, este în continuare reţinut în Libia. Discursul lui Kadhafi are loc în contextul în care continuă negocierile între Berna şi Tripoli pentru obţinerea eliberării acestuia. “Situaţia este dificilă, este delicată“, declara miercuri ministrul elveţian al Afacerilor Externe, Micheline Calmy-Rey, într-o conferinţă, dând totodată asigurări că “negocierile continuă, avansează“. Ministrul a afirmat că Elveţia lucra la o “soluţie politică“ pentru eliberarea lui Goldi, care a fost încarcerat luni. Acesta a fost arestat în acelaşi timp cu un alt elveţian, Rachid Hamdani, care, la finalul unei lungi proceduri judiciare, a fost achitat şi a putut părăsi, marţi, Libia. Goldi a fost, în schimb, condamnat la patru luni de închisoare, pentru “şedere ilegală“ în această ţară. Calmy-Rey a precizat că Elveţia îşi menţine politica restrictivă privind eliberarea de vize pentru spaţiul Schengen cetăţenilor libieni. Această măsură a provocat furia Libiei, care a hotărât, la 14 februarie, să procedeze la fel cu europenii, provocând intervenţia capitalelor europene în acest conflict. Berna s-a apărat joi, în faţa unor acuzaţii din partea Romei, privind utilizarea în scopuri politice a înscrierii lui Kadhafi şi a altor numeroşi oficiali libieni pe lista neagră a persoanelor care nu pot obţine vize pentru spaţiul Schengen.

Importante sume de bani, transferate din Afganistan către Dubai
Milioane de dolari sunt transferaţi, cu avionul, din Afganistan către alte state din zonă, în special către emiratul Dubai, îngrijorând oficialii americani şi ridicând semne de întrebare asupra originii banilor, relatează Washington Post în ediţia electronică. Sumele de bani, estimate la peste un miliard de dolari pe an, sunt transportate în principal în Dubai, unde mulţi cetăţeni afgani prosperi şi-au mutat familiile şi fondurile, potrivit oficialilor americani şi afgani. Atât timp cât suma este declarată la aeroport, transferul este legal. Însă într-o perioadă în care Statele Unite şi aliaţii lor cheltuiesc miliarde de dolari pentru sprijinirea Guvernului fragil al preşedintelui Hamid Karzai, sumele trimise în străinătate generează temeri că fondurile au fost îndreptate spre alte scopuri. Autoritatea americană pentru combaterea traficulului de droguri cercetează dacă anumite sume de bani sunt rezultatul traficului cu opiu din Afganistan, în vreme ce oficialii pakistanezi consideră că banii care sunt transferaţi de la Kabul au fost sustraşi din Pakistan. “Toţi aceşti bani apar în mod magic de nicăieri”, a afirmat un oficial american care monitorizează intensificarea rolului Afganistanului în transferul de fonduri către Dubai, unde zilnic şase zboruri decolează spre sau aterizează de la Kabul. Statele Unite îşi intensifică eforturile să oprească fluxul de bani către ţări precum Afganistanul sau Pakistanul în vederea sprijinirii reţelei al-Qaida şi a talibanilor. Depistarea transferurilor financiare din Afganistan a fost îndelung un demers dificil din pricina modalităţilor tradiţionale de “mutare” a sumelor de bani, răspândite la scară largă şi cunoscute sub numele de “kawalas”. Potrivit Washington Post, declaraţiile privind transportarea de sume de bani completate la aeroportul din Kabul relevă că pasagerii din Afganistan au transportat peste 180 de milioane de dolari în Dubai într-o perioadă de două luni, începând din luna iulie a anului trecut. Un poliţist din Dubai a precizat că un diplomat afgan a aterizat la aeroportul emiratului având asupra sa două milioane de euro nedeclaraţi.

Viktor Ianukovici a depus jurământul de învestire în funcţia de preşedinte al Ucrainei
Câştigătorul alegerilor prezidenţiale din Ucraina, Viktor Ianukovici, a depus jurământul, joi, în faţa Parlamentului, devenind astfel cel de-al patrulea preşedinte al acestei ţări, de la independenţa sa, în 1991. “Eu, Viktor Ianukovici, ales preşedinte al Ucrainei prin voinţa poporului (...), jur credinţă Ucrainei”, a declarat el, cu mâna dreaptă pe Constituţie şi pe una dintre cele mai vechi ediţii ucrainene a Evangheliei, datând din secolul al XVI-lea. “Mă angajez să apăr prin toate acţiunile mele suveranitatea şi independenţa Ucrainei”, dar şi “drepturile şi libertăţile cetăţenilor” şi să “consolidez autoritatea Ucrainei în lume”, a continuat el. Viktor Ianukovici, în vârstă de 59 de ani, îl înlocuieşte în funcţie pe prooccidentalul Viktor Iuşcenko, cel care cu cinci ani în urmă l-a împiedicat să ocupe cea mai înaltă funcţie în stat. “Victoria” sa electorală a fost anulată atunci pentru fraude, la presiunile unei revolte populare paşnice şi prooccidentale, denumită “revoluţia portocalie”. De această dată, observatorii internaţionali au considerat că scrutinul s-a desfăşurat într-o manieră liberă şi corectă. Însă adversarul lui Ianukovici, premierul Iulia Timoşenko nu şi-a recunoscut înfrângerea, susţinând că la votul din 7 februarie au avut loc fraude masive. Noul preşedinte ucrainean, Viktor Ianukovici, a declarat joi că ţara sa ar trebui să fie un “stat european nealiniat”, în discursul său de învestitură susţinut în faţa Parlamentului ucrainean, sugerând că nu va încerca să se alieze nici Rusiei şi nici Occidentului. “Provocările cu care se confruntă comunitatea internaţională impun o unire în formatul cel mai larg (...). Noi suntem pregătiţi să participăm la aceste procese ca stat european nealiniat”, a spus el. Acest principiu al lui Ianukovici, considerat apropiat Rusiei, contrastează cu cel al predecesorului său, Viktor Iuşcenko, care pleda în favoarea unei aderări a Ucrainei la NATO.