1059- 15 ianuarie 2018 - EXTERNE

 

Donald Trump încearcă ajungă la un compromis cu Congresul privind imigranţii
Preşedintele american Donald Trump se întâlneşte marţi cu congresmeni republicani şi democraţi în încercarea de a ajunge la un compromis cu privire la soarta a mii de imigranţi tineri şi fără documente, ce riscă să fie deportaţi din Statele Unite, relatează Reuters.
Trump, republicanii majoritari în Congresul SUA şi democraţii par să fie departe de un acord, în contextul în care alegerile de la jumătatea mandatului vor avea loc în noiembrie acest an. Liderul de la Casa Albă susţine că doreşte ca orice acord privind imigraţia să includă finanţarea unui zid la frontiera cu Mexicul şi consolidarea restricţiilor privind imigraţia.
''Vom construi zidul'', a spus luni Donald Trump într-un discurs rostit la Nashville , statul Tennessee .
Democraţii doresc un acord care să-i ajute pe cei aproximativ 700.000 de tineri imigranţi a căror protecţie expiră la începutul lunii martie. Însă, sub presiunea imigranţilor, ei sunt reticenţi să-i facă lui Trump vreo concesie în problema zidului, promisiunea sa centrală în campania electorală pentru alegerile prezidenţiale din 2016.
''Au existat unele discuţii, dar poziţia noastră este clară, iar poziţia lor este oarecum clară. Dorim explorăm şi să vedem dacă dacă există marjă de negociere'', a afirmat un oficial de la Casa Albă.
Este de aşteptat ca principalii lideri politici din Congres nu ia parte la întâlnirea de marţi cu Trump. În schimb, lista participanţilor va include parlamentari din ambele partide implicaţi în dezbaterea privind imigraţia, precum senatorii republicani John Cornyn ( Texas ) şi Tom Cotton ( Arkansas ) şi senatorul democrat Richard Durbin ( Illinois ).
Lidera minorităţii democrate din Camera Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, a indicat că nu se aşteaptă la mari progrese de pe urma acestei întâlniri. ''Aş fi mai optimistă înaintea acestei întâlniri dacă din partea noastră ar participa oameni care într-adevăr cunosc problema'', a spus Pelosi, care a precizat că acest lucru nu înseamnă că îl critică pe senatorul democrat Richard Durbin.

Trump cere măsuri pentru a-i ajuta pe cei afectaţi de abrogarea programului DACA
Preşedintele SUA, Donald Trump, a afirmat miercuri că doreşte să vadă adoptarea unor măsuri în sprijinul tinerilor fără documente care au venit în SUA atunci când erau copii, adăugând însă că orice proiect de lege privind imigraţia va trebui de asemenea să aibă în vedere probleme precum locurile de muncă, sănătatea şi securitatea pentru cetăţenii americani, relatează Reuters.
La începerea unei reuniuni de cabinet, Trump a declarat că doreşte să vadă măsuri pentru a-i ajuta pe cei care sunt afectaţi de decizia sa de a anula Deferred Action for Childhood Arrivals (DACA), un program ce le permite tinerilor intraţi clandestin în SUA pe când erau minori să studieze şi să lucreze legal în această ţară.
'Dorim vedem că se întâmplă ceva cu DACA. S-a vorbit de ani şi copiii sunt acum adulţi în multe cazuri', a afirmat Trump, menţionând că sute de mii de persoane au fost afectate de această politică.
'Mai presus de toate, orice proiect de lege pe care îl adoptăm trebuie să îmbunătăţească locurile de muncă, salariile şi securitatea cetăţenilor americani', a adăugat el.
Donald Trump a abrogat în septembrie acest program, creat în 2009 şi care a permis unui număr de 690.000 de tineri intraţi ilegal în SUA pe când erau minori să studieze şi să muncească în legalitate, protejându-i de expulzare

Trump se declară deschis convorbirilor cu Coreea de Nord, potrivit unui comunicat difuzat de Casa Albă
Preşedintele Donald Trump i-a declarat miercuri omologului său sud-coreean Moon Jae-in că SUA sunt deschise convorbirilor cu Coreea de Nord 'la timpul potrivit, în circumstanţe corespunzătoare', potrivit unui comunicat difuzat de Casa Albă, relatează Reuters.
Preşedinţia sud-coreeană a difuzat de asemenea un comunicat potrivit căruia liderul de la Casa Albă s-a declarat deschis pentru convorbiri cu Phenianul.
La o zi după ce Nordul şi Sudul au avut primele convorbiri după mai mult de doi ani, Trump a menţionat că nu vor exista acţiuni militare atât timp cât au loc convorbiri între cele două Corei.
'Ambii şefi de stat au apreciat că actualele convorbiri intercoreene ar putea duce în mod firesc la convorbiri între SUA şi Coreea de Nord privind denuclearizarea Peninsulei Coreea după Jocurile Olimpice de Iarnă de la Pyeongchang şi au convenit să negocieze îndeaproape cu privire la avansarea convorbirilor intercoreene', se arată în comunicat.
'Preşedintele Trump a afirmat că SUA sunt deschise la convorbiri în condiţiile în care Coreea de Nord doreşte acest lucru şi atât timp cât circumstanţele şi calendarul corespund', se arată în documentul citat.
Comunicatul preşedinţiei sud-coreene îl citează de asemenea pe Trump afirmând că un articol apărut în Wall Street Journal, potrivit căruia el declarase că analizează posibilitatea unui atac militar împotriva Coreei de Nord, este 'complet greşit'.
Reprezentanţi ai Seulului şi Phenianului au început marţi dimineaţă, la Panmunjom - zona demilitarizată dintre cele două Corei -, negocieri bilaterale privind mai ales participarea nord-coreeană la Jocurile Olimpice de Iarnă din februarie, care vor fi găzduite de staţiunea sud-coreeană Pyeongchang.
Trump a afirmat de asemenea că vicepreşedintele american Mike Pence va conduce delegaţia SUA la Jocurile Olimpice

SUA: Camera Reprezentanţilor adoptă o rezoluţie de susţinere a poporului iranian
Camera Reprezentanţilor a Statelor Unite a adoptat marţi o rezoluţie de susţinere a manifestanţilor iranieni din ultimele săptămâni, relatează AFP.
Congresmenii au adoptat textul aproape în unanimitate, cu 415 voturi pentru şi numai două contra.
Rezoluţia declară sprijinul Congresului "pentru poporul iranian angajat în manifestaţii legitime şi paşnice împotriva unui regim opresiv şi corupt" şi "condamnă gravele încălcări ale drepturilor omului, corupţia şi activităţile destabilizatoare comise de regimul iranian contra iranienilor".
Violenţe şi tulburări au cuprins mai multe zeci de oraşe din Iran între 28 decembrie şi 1 ianuarie, înregistrându-se oficial 21 de morţi.
Parlamentarii au îndemnat, de asemenea, administraţia preşedintelui Donald Trump introducă noi sancţiuni pentru a-i pedepsi pe autorii încălcării drepturilor omului.
"Apărându-i pe iranieni, trebuie să explicăm că nu ei sunt ţinta sancţiunilor noastre", a declarat preşedintele republican al Comisiei pentru politică externă, Ed Royce. "Sancţiunile americane ţintesc regimul iranian opresiv şi destabilizator, nu poporul Iranului", a mai spus congresmanul american.

Liderii ţărilor din Europa de Sud au încercat, la Roma, să facă front comun în faţa problemei migraţiei
Liderii a şapte ţări din sudul Uniunii Europene (UE) au încercat miercuri seara, la Roma, să facă front comun în mai multe probleme ce vizează bătrânul continent, începând cu provocarea pe care o reprezintă migraţia, cu care mulţi dintre ei s-au confruntat, relatează joi AFP.
Preşedintele francez Emmanuel Macron, abia sosit din vizita sa în China, a evocat în faţa presei o 'comuniune de opinii foarte puternică' între ţările din sudul Europei, fie că este vorba despre viitorul UE, fie despre criza migraţiei.
Şefii de stat şi de guvern ai ţărilor participante - Italia, Franţa, Spania, Portugalia, Grecia, Cipru şi Malta - au afirmat că 'sunt ferm ataşaţi unei politici europene comune privind migraţia', într-o declaraţie comună publicată la finalul unei scurte reuniuni, urmate de un dineu de lucru.
Ţările din sud, printre care Italia sau Grecia, deplâng eforturile reduse depuse de unii dintre partenerii lor în Europa, cum sunt Polonia, Republica Cehă sau Ungaria, în a primi migranţi ce ajung pe teritoriile lor.
'Trebuie să luptăm cu toţii pentru a pune în funcţiune o politică a migraţiei, dublată de solidaritate mai ales faţă de ţările care primesc aceste fluxuri importante de migranţi', a subliniat în faţa presei premierul grec Alexis Tsipras.
În această privinţă, cele şapte ţări au cerut 'un efort hotărât' pentru a pune în funcţiune un regim de azil european comun, care să se bazeze pe 'solidaritate', însă fără a evoca totuşi cotele pentru relocarea de migranţi pe care UE a încercat în zadar să le introducă, din cauza opoziţiei din partea unor ţări din Europa de Est.
Pentru Italia, anul 2017 a fost cel al schimbării: ţara a trecut de la un flux în continuare masiv în primul semestru la începuturile unui imigraţii selective, cu preţul unor acorduri controversate cu Libia, care au limitat sosirile de imigranţi la 119.000, cu 35% mai puţin decât în 2016.
În Spania, în schimb, algerienii şi marocanii au sporit numărul sosirilor pe coasta spaniolă, de la 6.000 în 2016 la aproape 23.000 de migranţi în 2017.
În Grecia, acordul dintre UE şi Turcia a limitat numărul de sosiri la 28.000 de persoane, de şase ori mai puţin decât în 2016.
În paralel, numărul de migranţi decedaţi şi dispăruţi în Marea Mediterană a scăzut de la aproape 5.000 în 2016 la 3.116 în 2017, majoritatea în largul Libiei, unde rata de mortalitate rămâne relativ constantă, în jur de 1 din 40.
Iar începutul acestui an este marcat de noi drame. Între 90 şi 100 de migranţi au fost daţi dispăruţi în Marea Mediterană după ce ambarcaţiunea în care se aflau a naufragiat în largul Libiei, a anunţat marţi seara marina libiană.
În acest context, sudul UE continuă pledeze pentru o mai bună repartizare a poverii migraţiei în cadrul UE. Atena cere cu regularitate integrarea irakienilor şi afganilor în procedurile de relocare.
UE a obţinut deja 'rezultate încurajatoare în stăvilirea fluxurilor (de migranţi) şi în lupta împotriva traficului de fiinţe umane', a declarat gazda acestei reuniuni, şeful guvernului italian Paolo Gentiloni. Acum, aceste rezultate 'trebuie consolidate', a adăugat el.
La rândul său, Macron a cerut 'o gestionare mult mai bună a solidarităţii' în cadrul UE, printr-un 'răspuns foarte rapid la incoerenţele' regulamentelor Dublin, care lasă responsabilitatea privind primirea de migranţi pe seama primei ţări de sosire, spre marea nemulţumire a Italiei sau Greciei.
Printr-un record de cereri de azil şi în Franţa, subiectul va rămâne pe agenda întrevederilor bilaterale pe care Macron, care îşi va prelungi şederea la Roma, le va avea joi cu lideri italieni.
Cipru va găzdui, la o dată ce rămâne încă a fi fixată, cea de-a 5-a reuniune a celor şapte ţări din sudul Europei, un format numit Med7, iniţiat în septembrie 2016 de premierul grec Alexis Tsipras.

Eurostat: Rata şomajului în UE a scăzut la 7,3% în noiembrie 2017, cel mai redus nivel din 2008
Rata şomajului în Uniunea Europeană a scăzut la 7,3% în noiembrie 2017, de la 7,4% în luna precedentă şi 8,3% în perioada similară din 2016, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Este cel mai redus nivel din octombrie 2008.
În zona euro, rata şomajului a scăzut la 8,7% în noiembrie 2017, de la 8,8% luna precedentă şi 9,8% în perioada similară din 2016. Este cel mai redus nivel din ianuarie 2009.
Eurostat estimează că în zona euro aproximativ 14,26 milioane de persoane (din totalul populaţiei estimat la 330 de milioane) erau în şomaj în cursul lunii noiembrie, cu 1,56 milioane mai puţine decât în perioada similară din 2016.
În rândul statelor membre, în noiembrie 2017, cele mai ridicate rate ale şomajului s-au înregistrat în Grecia (20,5% în septembrie) şi Spania (16,7%). La polul opus, se situează Cehia (2,5%), Malta şi Germania (ambele cu 3,6%).
România este sub media din UE, cu o rată a şomajului de 4,7% în noiembrie 2017, în scădere de la 4,9% în octombrie 2017.
În noiembrie 2017, 3,69 de milioane de tineri nu erau angajaţi, din care 2,62 milioane sunt în zona euro. Ţările cu cea mai scăzută rată a şomajului în rândul tinerilor au fost Cehia (%%) şi Germania (6,6%), iar printre statele cu cel mai ridicat nivel al şomajului se află Grecia (39,5% în septembrie), Spania (37,9%) şi Italia (32,7%).
Comparativ cu noiembrie 2016, rata şomajului a scăzut în toate statele membre ale UE.
Cele mai semnificative scăderi s-au înregistrat în Grecia (de la 23,2% la 20,5% între septembrie 2016 şi septembrie 2017), Portugalia (de la 10,5% la 8,2%) şi Cipru (de la 13,1% la 11%).

Banca Mondială: Creşterea economiei globale a revenit la nivelul de dinaintea crizei financiare
Creşterea economiei globale va accelera probabil anul acesta, după o evoluţie peste aşteptări în 2017, fiind pentru prima dată de la criza financiară când PIB-ul mondial operează la potenţial deplin, se arată în raportul "Global Economic Prospects", publicat marţi de Banca Mondială (BM), transmit Xinhua, Yonhap şi BBC.
Conform prognozei instituţiei financiare internaţionale, economia globală va creşte cu 3,1% anul acesta, urmând să încetinească uşor, la 3% în 2019 şi la 2,9% în 2020. În estimarea din iunie, BM previziona un avans de 2,9% în 2018.
Banca Mondială estimează că în 2017 creşterea economiei mondiale a fost de 3%, cel mai rapid ritm din 2011 şi o redresare semnificativă faţă de nivelul scăzut de 2,4% înregistrat în 2016, după criza financiară.
"Redresarea extinsă a economiei mondiale este încurajatoare", a declarat preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim.
Economiile avansate ar urma să înregistreze un avans de 2,2%, în timp ce statele în curs de dezvoltare ar urma să urce cu 4,5% anul acesta.
"Creşterea economiilor avansate ar urma să se modereze uşor, la 2,2% în 2018, deoarece băncile centrale renunţă gradual la măsurile de relaxare a politicii monetare, iar redresarea investiţiilor se stabilizează. Pe pieţele emergente şi cele în curs de dezvoltare, creşterea se va întări cu 4,5% în 2018, în urma redresării preţurilor la materiile prime", se arată în raportul BM.
PIB-ul SUA ar urma să înregistreze anul acesta un avans de 2,5%, China o creştere de 6,4%, Japonia o expansiune de 1,3%, iar zona euro de 2,1%. 

Grecia: Sindicatele lansează proteste faţă de reforma pe piaţa muncii
Uniunea sindicatelor comuniştilor greci PAME a blocat miercuri centrul Atenei în semn de protest faţă de legislaţia planificată de a limita dreptul muncitorilor la grevă, a anunţat postul public de radio şi televiziune ERT, informează dpa.
Protestatarii au purtat bannere şi au scandat sloganuri împotriva acestei legi. Poliţia nu a intervenit, în timp ce demonstraţia s-a desfăşurat fără incidente violente.
Marţi seară, protestatarii PAME au intrat cu forţa în Ministerul Muncii şi au ajuns chiar în biroul ministrului muncii, Effie Achtsioglou.
Ei acuză guvernul prim-ministrului Alexis Tsipras de distrugere a dreptului la grevă pentru care "generaţii de muncitori şi-au vărsat sângele".
Reforma pieţei muncii, inclusiv condiţiile de declanşare a grevelor, a fost acceptată de Tsipras ca parte a termenilor celui de-al treilea plan internaţional de salvare pentru Grecia începând din 2010.
Parlamentul grec urmează dezbată noua lege luni. Dacă este aprobată, sindicatele vor avea dreptul să declanşeze o grevă doar cu sprijinul verificat exprimat de peste jumătate din membrii lor.
Alte sindicate sunt de aşteptat se alăture PAME în proteste în zilele următoare. Vineri, angajaţii operatorilor de feribot intenţionează oprească navigaţia între continent şi insulele din Marea Egee.
Grecia a intrat într-o criză financiară cu mai mulţi ani în urmă şi a avut nevoie de trei planuri de salvare pentru a rămâne pe linia de plutire. Ultimul pachet, în valoare de până la 86 miliarde de euro (102 miliarde dolari), a fost convenit în luna mai.
Asistenţa a fost condiţionată de reforme dure. După ce va expira prezentul plan de salvare în luna august, Tsipras a promis că Grecia este de aşteptat să fie capabilă să se întoarcă pe pieţele financiare pentru împrumuturi.

Majoritatea germanilor cred că Merkel nu îşi va duce la final eventualul nou mandat de cancelar
O majoritate a germanilor cred că, în cazul în care Angela Merkel va obţine al patrulea mandat de cancelar, ea nu va rămâne în această funcţie până la alegerile parlamentare din anul 2021, transmite joi DPA.
Un sondaj de opinie realizat de institutul Infratest şi publicat de cotidianul Handelsblatt arată că 56% dintre alegătorii germani cred că Merkel nu va rămâne în postul de cancelar până la următorul scrutin legislativ, asta în cazul în care Bundestagul o va desemna în această funcţie pentru a patra oară.
Ancheta sociologică arată că 23% dintre germani au opinii negative despre prestaţia lui Merkel la conducerea executivului de la Berlin, ei considerând că politiciana ar fi trebuit să fie mai activă în soluţionarea unor probleme esenţiale pentru populaţie.
Întrebaţi despre posibilii succesori ai liderei Uniunii Creştin-Democrate (CDU), 37% dintre cei intervievaţi l-au indicat pe actualul ministru de interne Thomas de Maiziere, în timp ce 31% pe şeful biroului cancelarului, Peter Altmaier.
Pe poziţia a treia s-a plasat ministrul apărării Ursula von der Leyen (28%).
Sondajul a fost realizat la începutul lunii ianuarie pe baza unor interviuri telefonice realizate pe un eşantion de 1.012 de cetăţeni germani cu drept de vot.
În prezent la Berlin au loc discuţii exploratorii cu privire la formarea unei 'mari coaliţii' de guvernare. O coaliţie formată din conservatori şi social-democraţi pare a fi cea mai bună şansă pentru Angela Merkel de a obţine al patrulea mandat de cancelar, după ce eforturile conservatorilor de a forma un guvern alături de Verzi şi de liber-democraţi au eşuat în noiembrie anul trecut. 

Netanyahu susţine că serviciile secrete israeliene au ajutat la prevenirea a zeci de atacuri teroriste în Europa
Serviciile secrete israeliene au contribuit la prevenirea a zeci de atacuri teroriste majore în Europa, a declarat marţi premierul Benjamin Netanyahu, la o întâlnire la Ierusalim cu ambasadorii statelor membre ale NATO, potrivit DPA.
"Unele dintre ele ar fi putut fi atacuri în masă, de tipul celor mai mari cu care v-aţi confruntat pe teritoriul Europei sau chiar mai rău, deoarece ele implicau aviaţia civilă", a afirmat el, enunţând contribuţiilor Israelului la Alianţa Nord-Atlantică.
Totuşi, Netanyahu nu a oferit alte detalii, cum ar fi cele privind locurile şi momentele când au fost dejucate aceste atacuri.
Liderul israelian a salutat de asemenea eforturile ţării sale de a preveni instalarea grupării jihadiste Statul Islamic în Peninsula Sinai şi a reiterat de asemenea atenţionările în legătură cu planurile Iranului de a construi un 'imperiu teritorial' şi dorinţa acestuia de a obţine arme nucleare.

Tunisia: A treia noapte de proteste, peste 300 de arestări
Peste 300 de persoane au fost arestate în ultimele 24 de ore în Tunisia, unde ciocnirile între manifestanţi şi poliţie au continuat pentru a treia noapte consecutiv, au indicat joi autorităţile tunisiene, ceea ce ridică la peste 500 numărul persoanelor interpelate în ultimele două zile, relatează AFP.
Tulburările, alimentate de nemulţumiri sociale, au izbucnit luni, în contextul în care se împlinesc în curând şapte ani de la revoluţia tunisiană, care a dus la înlăturarea de la putere a dictatorului Zine El Abidine Ben Ali la 14 ianuarie 2011.
Miercuri, 328 de persoane au fost arestate pentru furturi, jafuri, incendieri voluntare şi blocarea străzilor comise în cursul ultimelor zile, a declarat pentru agenţia France Presse purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Khalifa Chibani, potrivit căruia intensitatea violenţelor s-a 'diminuat totuşi faţă de zilele precedente'.
Marţi, 237 de persoane au fost interpelate, conform sursei citate.
În noaptea de miercuri spre joi au avut loc din nou ciocniri în mai multe oraşe din ţară , între care Siliana (nord-vest), Kasserine (centru) şi localitatea Tebourba, situată la 30 km vest de Tunis.
Tineri au aruncat cu pietre şi cocktailuri Molotov asupra forţelor de ordine la Siliana, încercând pătrundă în clădirea tribunalului. Poliţia a ripostat cu tiruri de grenade lacrimogene.
Ciocniri au avut loc şi în unele cartiere ale capitalei Tunis , potrivit AFP.
La Kasserine, o regiune defavorizată, tinerii au încercat blocheze drumurile cu anvelope cărora le-au dat foc şi au aruncat cu pietre în agenţii de securitate, conform unui reporter France Presse la faţa locului.
Mai multe zeci de protestatari au descins în stradă la Tebourba, unde a fost înhumat marţi bărbatul decedat în urma violenţelor din noaptea de luni. Poliţia a ripostat masiv cu gaze lacrimogene.
Principalul post de poliţie din Thala (nord) a fost incendiat, a indicat purtătorul de cuvânt citat, adăugând că, în întreaga ţară , au fost răniţi 21 de poliţişti.
Nu există informaţii despre un bilanţ al răniţilor în rândul protestatarilor.
Aceste tulburări urmează manifestaţiilor paşnice împotriva creşterii preţurilor, intervenind la şapte ani de la revoluţia desfăşurată sub lozinca pentru mai multe locuri de muncă şi demnitate.
Nemulţumirea socială persistă faţă de marasmul economic, iar creşterea inflaţiei a fost exacerbată de intrarea în vigoare a unui buget ce prevede majorări de impozite şi taxe.
Militanţi ai campaniei 'Fech Nestannew' (Ce aşteptăm), care solicită o revizuire a legii bugetului pe 2018, au lansat un apel la organizarea unei manifestaţii de amploare vineri. 

Cele două Corei convin redeschidă o linie directă de comunicare militară
Seulul şi Phenianul au decis marţi, în cadrul primelor lor discuţii după o pauză de doi ani, să-şi restabilească legătura telefonică directă militară, a anunţat un responsabil sud-coreean, la câteva zile după reluarea unei linii telefonice civile, relatează AFP.
Potrivit agenţiei de presă Yonhap, Coreea de Nord a redeschis o linie telefonică militară deconectată cu Sudul marţi, ca urmare a discuţiilor purtate de către cele două Corei la nivel înalt despre participarea Phenianului la Jocurile Olimpice de Iarnă de la PyeongChang şi căile de îmbunătăţire a relaţiilor dintre cele două părţi.
Coreea de Nord a notificat Seulul privind redeschiderea liniei telefonice de pe coasta de vest în cursul zilei, a indicat ministrul adjunct sud-coreean pentru Unificare, Chun Hae-Sung. 'Am decis să repunem în funcţiune această linie telefonică militară începând de mâine (miercuri), ora locală 08:00', a precizat el.
Coreea de Nord a tăiat un canal de comunicare frontalier şi o linie telefonică militară în februarie 2016 în semn de protest faţă de închiderea de către Seul a unui complex industrial comun.
Linia de asistenţă militară era utilizată pentru a informa Nordul privind intrarea şi ieşirea sud-coreenilor la complexul industrial Kaesong , situat chiar la nord de graniţa intercoreeană.
Această măsură sugerează că Phenianul ar putea să-şi trimită o delegaţie la Jocurile Olimpice de Iarnă din Coreea de Sud pe cale terestră, iar, în cazul în care această opţiune va fi favorizată, vor fi necesare noi consultări între autorităţile militare din cele două ţări.
Coreea de Nord a restabilit săptămâna trecută un canal de comunicare diplomatic în oraşul Panmunjom, unde a fost semnat armistiţiul care a pus capăt războiului coreean (1950-1953), după declaraţia de Anul Nou a liderului nord-coreean Kim Jong-un, într-un gest de deschidere faţă de Seul. 

Alunecările de teren din California au produs moartea a cel puţin 17 persoane
Numărul persoanelor decedate în urma alunecărilor de teren produse în sudul Californiei a crescut la 17, a anunţat şeriful comitatului Santa Barbara, Bill Brown, citat de DPA.
''Este o coincidenţă că se întâmplă avem 17 decese şi 17 persoane dispărute'', a spus Brown într-o conferinţă de presă. ''Nu credem că toate cele 17 persoane dispărute sunt cele pe care le avem la morgă'', a adăugat acesta.
Autorităţile nu au confirmat numele victimelor. Printre acestea se numără şi copii, conform purtătorului de cuvânt al departamentului de pompieri din comitat, Mike Eliasoon, citat de Xinhua.
Sute de pompieri şi alte persoane continuă căutările prin noroi şi resturile celor zeci de locuinţe distruse. Potrivit autorităţilor, circa 75% din zona devastată a fost verificată de echipele de intervenţie.
Zeci de persoane au fost salvate, au precizat autorităţile, unele dintre acestea fiind recuperate de pe acoperişuri, cu ajutorul elicopterelor.
În cursul zilei de miercuri, pompierii din Santa Barbara (SBCFD) au raportat, fără a oferi detalii, că mai multe corpuri au fost descoperite în noroi în timpul unei operaţiuni de salvare desfăşurate la Montecito, situat la nord-vest din Los Angeles. SBCFD a scris pe Twitter că a folosit câini pentru a căuta posibilele victime într-o zonă în care aflau mai multe case înainte ca ploile abundente provoace alunecări de teren.
Serviciul de pompieri a postat, de asemenea, pe contul său de Twitter imagini în care se pot vedea cartiere îngropate sub nămol, case distruse şi drumuri devenite impracticabile din cauza noroiului şi a copacilor căzuţi.
Sudul Californiei a fost lovit în cursul zilei de luni de o furtună care a provocat ploi abundente ce au declanşat alunecări de teren în noaptea de luni spre marţi.
Majoritatea deceselor au survenit în Montecito din comitatul Santa Barbara , situată în apropierea regiunii mistuite în luna decembrie de incendiul Thomas, cel mai distrugător din istoria Californiei. În urma acestui eveniment în prezent nu mai există vegetaţie care absoarbă apa şi să stabilizeze solul.

Japonia, afectată de viscol şi ninsori abundente
O furtună puternică de iarnă s-a abătut joi asupra unei mari părţi din Japonia, unde autorităţile meteorologice au emis avertizări de valuri înalte, condiţii de viscol, perturbări ale traficului şi risc de avalanşe, informează DPA.
Viscolul a lovit insula nordică Hokkaido şi a nins din nord-estul Japoniei până în insula sudică Kyushu , a anunţat agenţia meteorologică a ţării.
Furtuna a perturbat traficul din Hokkaido , cauzând anularea a 183 de curse feroviare şi a zeci de curse cu autobuzul expres miercuri. În unele părţi ale insulei stratul de zăpadă a atins până la 43 de centimetri, conform ziarului Hokkaido Shimbun.
Ninsoarea proaspătă a crescut nivelul de zăpadă acumulată la 133 centimetri în oraşul Tsunan în centrul Japoniei şi la 96 de centimetri în oraşul Kita-Hiroshima din partea de vest a ţării, a transmis postul de radio NHK.
În Niigata se prognozează ninsori suplimentare îngroşând stratul de zăpadă cu până la 70 de centimetri, în timp ce Hokkaido este aşteptat ca acesta să crească până la 50 de centimetri, a anunţat agenţia meteorologică.

Algeria : Zăpadă în deşertul Sahara
Pe dunele de obicei însorite ale deşertului Sahara s-a aşternut un strat de zăpadă, un fenomen rar, care le-a oferit algerienilor şansa să experimenteze datul pe derdeluş, informează marţi Reuters.
Locuitorii oraşului Ain Sefra din nordul Algeriei, unde s-a înregistrat temperatura de un grad Celsius, s-au dat pe derdeluş duminică dimineaţă înainte ca zăpada să se topească.
Ain Sefra este cunoscut ca fiind poarta de intrare în deşertul Sahara unde, în mod normal, se înregistrează temperaturi de 35 de grade în lunile iulie şi august.
Condiţiile de îngheţ nu sunt însă neobişnuite în această regiune care se întinde între deşert şi Munţii Atlas. A mai nins şi în decembrie 2016, pentru prima dată după mulţi ani. 

Elveţia: 13.000 de turişti, blocaţi în staţiunea alpină Zermatt în urma ninsorilor abundente
Zermatt, una din staţiunile de schi cele mai reputate din Elveţia, a rămas izolată în urma recentelor căderi masive de zăpadă, au informat marţi surse citate de AFP.
Există în prezent "aproximativ 13.000 de turişti la Zermatt", situată în cantonul Valais (sud-vest), a declarat pentru AFP Janine Imesch, o responsabilă a staţiunii. "Plecările şi venirile nu sunt posibile deocamdată" şi există riscul "unor întreruperi de curent", se arată pe site-ul celebrei staţiuni.
Drumul cantonal pentru a ajunge în staţiune este închis de luni de la orele 09:00. "Iar trenul a fost oprit de ieri seară de la orele 17:30", a precizat doamna Imesch.
Staţiunea dispune în total de 13.400 locuri de cazare, dintre care 7.200 în hoteluri şi 6.200 în apartamente. Populaţia locală numără aproximativ 5.500 de persoane.
Un zbor de recunoaştere este prevăzut deasupra regiunii, menit să stabilească ce se va face în continuare.
Alunecările de noroi, căderile de pietre şi riscul de avalanşe au determinat închiderea staţiunii şi a mai multor drumuri de acces în cantonul Valais, potrivit mass-media elveţiene.
Pentru această regiune, gradul de risc este de 5, cel mai ridicat, potrivit poliţiei, care a precizat că începând de marţi seară situaţia ar trebui să evolueze favorabil cu încetarea ninsorilor. Rămâne totuşi riscul alunecărilor de teren sau de zăpadă, notează autorităţile.

Alpi: Avalanşe şi drumuri închise în urma căderilor de zăpadă excepţionale
Drumuri închise şi o avalanşă care şi-a terminat cursa într-o clădire din staţiunea de schi Sestrieres (Italia): ninsorile excepţionale înregistrate pe pantele italiene şi franceze ale Alpilor au provocat perturbări ale traficului şi evacuări, informează marţi AFP.
La Sestrieres, unde căderile de zăpadă au fost spectaculoase, în 48 de ore înregistrându-se peste 2 metri de zăpadă, o avalanşă a avariat în noaptea de luni spre marţi o clădire de 5 etaje - Le Bellevue - situată în apropierea drumului principal care duce la staţiunea de schi. În jurul orei 22.30 (21.30 GMT), zăpada a intrat pe coridoare şi în apartamente, însă cei 29 de ocupanţi ai imobilului au putut fi evacuaţi în siguranţă printr-un tunel săpat în garaj.
Pe numeroase masive din Alpi de-a lungul graniţei franco-italiene, riscul de avalanşă era la nivelul maxim, iar circulaţia pe mai multe drumuri a fost întreruptă ca măsură de precauţie, mai multe comune rămânând izolate. Este cazul staţiunii de schi Cervinia din Valea Aosta, care a înregistrat deja un episod similar la începutul lunii ianuarie.
Odată cu terminarea vacanţelor şcolare, numărul turiştilor şi al locuitorilor blocaţi de condiţiile meteo nefavorabile a scăzut de la 11.000 săptămâna trecută la aproximativ 5.000, marţi, potrivit presei italiene.
Pe de altă parte, zăpada a prelungit sărbătorile pentru mulţi copii din regiune, în condiţiile în care unele municipalităţi au ales să păstreze şcolile închise luni şi marţi pentru a limita deplasările.
În partea franceză, luni, în 24 de ore, au fost înregistrate căderi de zăpadă de 40-90 centimetri, iar în unele zone acumulările pot ajunge până la 2 metri. Potrivit Météo-France, căderi de zăpadă atât de puternice sunt înregistrate în medie o dată la 30 de ani. De asemenea, în cazul a trei departamente a fost emisă alerta portocalie de avalanşe.
Aceste ninsori abundente sunt cauzate de un fenomen generat de umiditatea din câmpia Padului, din nordul Italiei, care se condensează la contact cu Alpii şi cade sub formă de zăpadă.

Un ''Mare Zid de Gheaţă'' s-a format pe un lac situat la graniţa dintre China şi Rusia
Un zid imens de gheaţă care se întinde pe mai bine de doisprezece kilometri s-a format pe Lacul Chanka (Khanka), o întindere de apă situată la graniţa dintre China şi Rusia, relatează marţi Xinhua.
Având o înălţime de circa douăzeci de metri, zidul din provincia Heilongjiang situată în nord-estul Chinei este alcătuit din bucăţi de gheaţă acumulate în urma vânturilor puternice.
''La început avea între trei şi patru metri înălţime. Acum, însă, are douăzeci de metri înălţime'', a declarat Sun Yunge, un reprezentant al departamentului de comunicare din cadrul autorităţii locale a oraşului chinez Mishan situat în regiunea Lacului Chanka.
Xu Zhong, directorul staţiei meteorologice din zona Lacului Chanka, a declarat că fenomenul poate fi observat rar deoarece formarea sa necesită temperaturi scăzute persistente, vânturi puternice, ape curgătoare sub suprafaţa lacului şi bucăţi de gheaţă.
Vizitatorii au supranumit acest fenomen Marele Zid de Gheaţă.
''Este uimitor.
Am făcut o mulţime de fotografii aici'', a declarat Wang Xiaoli, un turist în vârstă de 32 de ani din Harbin , capitala provinciei Heilongjiang .
Lacul Chanka, cea mai mare întindere de apă dulce din nord-estul Chinei - 90 de kilometri lungime şi o suprafaţă totală de peste 4.000 de kilometri pătraţi - este celebru pentru biodiversitatea sa şi ecosistemul complex. Lacul constituie un habitat important pentru păsările migratoare din regiunea Asia-Pacific.

AGERPRES

top

.....