1094 - 17 septembrie 2018 - EXTERNE

 

11 septembrie: Donald Trump laudă eroii zborului 93
La 17 ani după atentatele de la 11 septembrie 2001, preşedintele Donald Trump a adus marţi un omagiu la Shanksville 'eroilor' zborului 93, care au 'schimbat cursul istoriei', transmite AFP.
Susţinându-şi discursul sub un cer înnorat, preşedintele american a lăudat curajul 'acestor bărbaţi şi femei din toate orizonturile', la finalul unei ceremonii în care numele celor 40 de pasageri şi membri ai echipajului au fost citite unul câte unul, în unele cazuri cu vocea îndurerată a unuia dintre apropiaţii lor.
În mijlocul acestor dealuri din statul Pennsylvania, la circa 200 de kilometri nord-vest de Washington, s-a prăbuşit unul dintre cele patru avioane deturnate de teroriştii al-Qaida.
După ce au aflat prin telefon de atacurile asupra turnurilor World Trade Center, pasagerii zborului 93 au încercat să preia controlul asupra avionului, care în final s-a prăbuşit pe un câmp în loc să-şi atingă ţinta stabilită de terorişti, care era capitala Washington.
Acolo a fost dezvelit marţi un monument înalt de aproape 30 de metri, denumit Turnul Vocilor (Tower of Voices). 'Acest monument este un mesaj adresat lumii: America nu va ceda niciodată tiraniei', a subliniat Trump, insistând asupra determinării sale de 'a face tot ce este necesar pentru a garanta securitatea Americii'.
'Niciun act terorist nu va putea schimba vreodată ceea ce suntem', a subliniat la rândul său pe Twitter predecesorul său democrat Barack Obama.
Povestea zborului 93, care decolase de pe aeroportul Newark cu destinaţia San Francisco, a fost ecranizată în mai multe filme, printre care şi 'Zborul 93' al lui Paul Greengrass.
Ultimele clipe ale zborului, dialogurile dintre pasageri, membri ai echipajului şi terorişti şi lupta dusă în cabina de pilotaj au fost difuzate în anul 2006 în sala unui tribunal american unde era judecat teroristul francez Zacharias Moussaoui, acuzat de participare la planificarea atentatelor şi care a fost condamnat la detenţie pe viaţă.
Trump a apărut la ceremonie însoţit de soţia sa, Melania, în acest moment de unitate naţională care i-a oferit un scurt răgaz într-o perioadă altfel foarte agitată.
În aceeaşi zi are loc publicarea unei cărţi devastatoare la adresa sa, scrisă de jurnalistul de investigaţii Bob Woodward, care conturează portretul unui preşedinte incapabil să facă faţă provocărilor funcţiei sale şi pe care colaboratorii săi încearcă în permanenţă să-l ocolească.
'Astăzi nu este o zi în care să vorbim despre politică, este o chestiune de suflet: trebuie să fim uniţi, este singurul mod în care putem face faţă durerii', a spus Alice Greenwald, preşedintă la Muzeul şi Monumentul Naţional 11 Septembrie (National September 11 Memorial & Museum), unde o mulţime s-a adunat marţi pentru a aduce un omagiu celor aproape 3000 de victime ale atacurilor teroriste, păstrând un minut de reculegere la orele 08:46 şi 09:03, atunci când avioanele deturnate au lovit succesiv turnurile gemene. 

New-yorkezii au adus un omagiu victimelor atentatelor de la 11 septembrie 2001
New-yorkezii au adus marţi un omagiu celor aproape 3.000 de victime ale atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 din Manhattan, în cadrul unei ceremonii desfăşurate pe locul unde s-au aflat cele două turnuri gemene care formau World Trade Center şi care s-au prăbuşit la scurt timp după atentate, transmit AFP şi Reuters.
Sub o ploaie uşoară, rude şi prieteni ai victimelor, poliţişti, pompieri şi oficiali s-au strâns la Ground Zero pentru a marca 17 ani de la cele mai grave atentate comise vreodată în SUA, ce au zguduit întreaga lume.
Mulţimea a păstrat un minut de reculegere la orele locale 08:46 şi 09:03, orele la care, cu exact 17 ani în urmă, două avioane de linie deturnate de terorişti au lovit succesiv turnurile gemene WTC, care ulterior s-au prăbuşit.
Printre cei prezenţi la ceremonie s-au aflat guvernatorul statului New York, Andrew Cuomo, ambasadoarea SUA la ONU, Nikki Haley, actualul primar al metropolei New York, Bill de Blasio, şi predecesorii săi Rudolph Giuliani (care era primar la data comiterii atentatelor) şi Michael Bloomberg, primar începând din anul 2003, în mandatul căruia s-au desfăşurat lucrările de reconstrucţie a cartierului din Manhattan distrus de atacuri.
La fel ca în fiecare an, rudele victimelor urmau să citească numele acestora şi să rostească scurte alocuţiuni în memoria lor, o ceremonie prevăzută să dureze peste trei ore.
În restul metropolei nord-americane oamenii şi-au urmat programul obişnuit, păstrând un minut de reculegere în memoria victimelor la orele 08:46 şi 09:03. Bursa de la New York a ţinut un minut de reculegere la 09:20, iar în unităţile de pompieri, care au pierdut 343 de oameni la 11 septembrie 2001, au fost invitaţi membrii familiilor pompierilor decedaţi. 

Moment de reculegere la Consiliul de Securitate al ONU, la 17 ani de la atacurile din 11 septembrie din SUA
Consiliul de Securitate al ONU a ţinut marţi un moment de reculegere în memoria victimelor atentatelor teroriste de la 11 septembrie 2001 din SUA, informează Xinhua.
"După 17 ani, doare la fel de tare ca în ziua în care s-a întâmplat", a declarat ambasadoarea SUA la Naţiunile Unite, Nikki Haley.
Haley, care a prezidat reuniunea de marţi în condiţiile în care SUA deţin în septembrie preşedinţia prin rotaţie a Consiliului de Securitate, a cerut păstrarea unui moment de tăcere în amintirea miilor de oameni care şi-au pierdut viaţa acum 17 ani la New York, lângă Washington şi în statul Pennsylvania.
"Acea zi ne-a învăţat multe lecţii. Ne-a învăţat lecţia că nu putem lăsa niciodată garda jos. Ne-a învăţat lecţia că răul există. Ne-a învăţat lecţia că nu trebuie să renunţăm niciodată la eforturile pentru pace şi securitate în această lume", a spus Nikki Haley în faţa Consiliului.
Aproape 3.000 de oameni au murit când trei avioane deturnate au lovit turnurile gemene World Trade Center din New York şi clădirea Pentagonului de la Arlington, Virginia, în apropiere de Washington, iar un al patrulea s-a prăbuşit pe un câmp în Pennsylvania, la 11 septembrie 2001. 

New York: Actualul guvernator a învins-o detaşat pe Cynthia Nixon în alegerile primare democrate
Actriţa din ''Sex and the City'' Cynthia Nixon nu a reuşit joi să-l învingă în alegerile primare democrate pe guvernatorul actual al New York-ului, Andrew Cuomo, câştigător fără surprize al cursei interne de nominalizare drept candidat la scrutinul din 6 noiembrie pentru funcţia de guvernator în care se va confrunta cu republicanul Marc Molinaro, scrie AFP.
Conform cifrelor încă nedefinitive citate de presa americană în jurul orei locale 23,30, Cuomo, 60 de ani, ocupant al postului de guvernator din 2011, a obţinut aproximativ 65% din voturile alegătorilor democraţi, singurii autorizaţi să voteze, faţă de aproape 35% Nixon.

Cynthia Nixon, 52 de ani, apropiată din punct de vedere politic de poziţiile fostului candidat la prezidenţialele americane Bernie Sanders, şi-a recunoscut înfrângerea la un miting în Brooklyn, unde a fost aplaudată îndelung de susţinătorii săi.
"Chiar dacă rezultatul nu este cel pe care noi îl aşteptam, nu sunt descurajată, sunt inspirată şi sper că şi dumneavoastră la fel", a declarat ea. "Campania noastră l-a forţat pe guvernator să-şi ia angajamente concrete care vor schimba viaţa oamenilor din acest stat", a adăugat Cynthia Nixon.

Junker pledează pentru o Uniune Europeană mai puternică într-o lume în criză
Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a pledat miercuri ca Uniunea Europeană, care este deja o putere economică, să îşi întărească şi poziţia politică pe scena internaţională, în ultimul său discurs despre starea Uniunii susţinut în plenul Parlamentului European la Strasbourg, informează AFP.
Pentru a proteja teritoriul UE, Juncker a confirmat, aşa cum era de aşteptat, propunerea Comisiei Europene de a desfăşura un veritabil corp de agenţi de frontieră la graniţele sale externe, mai exact 10.000 de persoane până în 2020.
Uniunea Europeană "poate, dacă vrea, dacă vorbeşte pe o singură voce, să se impună în faţa altora", a spus luxemburghezul în deschiderea discursului său de circa o oră, care s-a dovedit o pledoarie puternică în favoarea "suveranităţii europene".
"Trebuie să demonstrăm că împreună - Est, Vest, Sud, Nord - putem să plantăm seminţele unei Europe mai suverane", a mai cerut Juncker.
Europa nu este nici "fortăreaţă", nici o "insulă", ea este "multilaterală", a explicat el, respingând "unilateralismul care nu are respect faţă de aşteptările şi speranţele celorlalţi".
Preşedintele Comisiei Europene a atras atenţia de asemenea că este un moment "critic", dat fiind faptul că actualul context internaţional a devenit mai imprevizibil cu un preşedinte american ca Donald Trump, care promovează protecţionismul şi nu ezită să retragă SUA din acorduri internaţionale.
Acesta a fost al patrulea şi ultimul discurs de acest fel pentru Juncker. Peste un an, în septembrie 2019, noul Parlament European va fi ocupat cu procesul de selecţie a noului executiv comunitar.
Însă Juncker a dat asigurări că nu a venit încă momentul bilanţului. "Dimpotrivă, pot să vă spun că activitatea continuă", a subliniat el, după care a prezentat o listă lungă de noi propuneri şi iniţiative.
Astfel, pentru ca UE să devină un "actor global" şi pentru a-şi face mai bine auzită vocea, el a propus ca unele decizii de politică externă să poată fi luate prin majoritate calificată, şi nu prin unanimitate ca până acum, pentru a se evita situaţiile ca o singură ţară să introducă un blocaj.
El a pledat de asemenea pentru "întărirea rolului internaţional al monedei euro". În opinia sa, este "aberant" să plăteşti bilete de avion europene în dolari sau ca peste 90% din importurile de energie ale UE să fie plătite în moneda americană, în contextul în care numai 2% dintre acestea vin din SUA.
Europa este mai puternică atunci când este unită - mesajul a fost adresat de asemenea euroscepticilor şi naţionaliştilor, vizaţi de mai multe ori de Juncker în discursul său. De la începutul mandatului său, mişcările suveraniste şi populiste au crescut şi au ajuns chiar la putere în Polonia, Ungaria, Italia sau Austria.
"Patriotismul secolului al XXI-lea are o dublă dimensiune: una naţională şi o alta europeană", a rezumat el.
"Cel care iubeşte Europa trebuie să iubească şi naţiunile care o formează. Cel care îşi iubeşte naţiunea trebuie să iubească şi Europa. Patriotismul este o virtute, naţionalismul îngust este o minciună copleşitoare şi o otravă mortală", a subliniat el.
Într-un moment în care mişcările populiste se folosesc de chestiunea sensibilă a migraţiei în campaniile lor electorale, Junker şi-a reafirmat opoziţia faţă de reintroducerea de controale la frontierele interne.
Însă conştient de limitele reglementărilor europene actuale, el a dezvăluit noi propuneri, în special desfăşurarea a 10.000 de agenţi de frontieră până în 2020 pentru a face din FRONTEX o adevărată "poliţie a frontierelor externe".
În căutarea de soluţii inovatoare în dosarul migraţiei care divizează UE de la criza refugiaţilor din 2015, Comisia Europeană propune crearea "unei noi alianţe" între UE şi continentul african, un parteneriat dincolo de ajutoarele pentru dezvoltare, pentru accelerarea investiţiilor şi crearea de locuri de muncă în Africa, de unde provin marea majoritate a migranţilor care încearcă să traverseze Marea Mediterană.
Noile provocări în materie de securitate identificate de Comisie au determinat de asemenea Bruxellesul să acţioneze în privinţa luptei împotriva terorismului sau pentru protejarea datelor personale.
Cu opt luni înainte de alegerile europene, Comisia lansează de asemenea iniţiative pentru a preveni ameninţările de dezinformare sau manipulările, care au afectat alte scrutine majore din lume.
Jean-Claude Juncker, care se exprimă în general în trei limbi - franceză, germană şi engleză -, nu a folosit engleza decât pentru a vorbi despre Brexit, subiect greu de ignorat în contextul impasului în care se află cele două tabere în încercarea de a găsi un acord pentru o retragere "organizată" a Marii Britanii din UE la data prevăzută, sfârşitul lunii martie 2019.
Cu această ocazie, el a reamintit linia roşie a celor 27 de parteneri din UE ai Londrei: "Guvernul britanic trebuie să înţeleagă faptul că cine părăseşte Uniunea nu va avea aceeaşi poziţie privilegiată ca un stat membru. Dacă părăseşti Uniunea, evident că nu faci parte din piaţa noastră unică şi cu siguranţă nici din unele părţile ale ei".

Preşedintele francez Emmanuel Macron lansează un plan împotriva sărăciei
Etichetat de opoziţie drept "preşedinte al bogaţilor", preşedintele francez Emmanuel Macron a reluat joi ofensiva pe teren social, dezvăluind un plan de luptă împotriva sărăciei, în valoare de 8 miliarde de euro pe o durată de patru ani, relatează AFP.
"Ne-am obişnuit prea de multe ori" cu "scandalul sărăciei", a declarat şeful statului francez, explicând că vrea să "lanseze o luptă nouă, indispensabilă, cea de a decide ferm să nu mai fie uitată nicio persoană".
Prezentând el însuşi "strategia naţională de prevenire şi de luptă împotriva sărăciei", Macron încearcă să spulbere imaginea unui preşedinte care, potrivit opoziţiei, îi privilegiază pe cei mai bogaţi (cărora le-a suprimat impozitul pe avere). O imagine care a contribuit la puternica sa scădere în sondaje.
El oferă, de asemenea, garanţii aripii de stânga a majorităţii sale, care îndeamnă la o turnură socială a politicii guvernamentale, considerată prea liberală de anumiţi alegători.
Preşedintele a adoptat o strategie pe termen lung, menită să "combată acest determinism care, din copilărie, distruge traiectorii de viaţă". "Sărăcia nu mai trebuie să se transmită ca moştenire", însă "realitatea este că un copil sărac are nevoie de 180 de ani pentru a spera că descendenţii descendenţilor săi vor accede la clasa de mijloc", a punctat el.
Franţa număra în 2016 circa 8,8 milioane de persoane sărace, adică 14% din populaţie, potrivit Insee. Această rată este de 19,8% pentru cei mai tineri de 18 ani.
În Franţa sunt consideraţi săraci cei care primesc mai puţin de 1.062 de euro pe lună (pe o singură persoană adultă), adică mai puţin de 60% din venitul mediu al populaţiei. 

Angela Merkel: Migraţia este cea mai mare provocare pentru viitorul UE
Cancelarul german Angela Merkel a declarat miercuri că migraţia este cea mai mare provocare pentru viitorul Uniunii Europene, transmite dpa.
''Această provocare îmi pare semnificativ mai importantă pentru viitorul coeziunii Uniunii Europene decât cea cu care ne-am confruntat în timpul crizei din zona euro'', a apreciat Merkel într-un discurs în parlamentul german.
Totodată, potrivit Reuters, cancelarul german a făcut apel la statele membre ale Uniunii Europene să dea dovadă de solidaritate pentru a se asigura că agenţia europeană de protecţie a frontierelor, FRONTEX, are suficiente atribuţii pentru a fi eficientă şi pentru a contribui la stoparea imigraţiei, în linie cu planurile Comisiei Europene.
''Problema combaterii migraţiei ilegale implică faptul că trebuie să consolidăm protecţia la graniţele exterioare... aceasta înseamnă totodată că ţările care au o frontieră externă trebuie să renunţe la o parte din responsabilităţile lor naţionale'', a continuat Merkel. ''Aceasta presupune un anumit grad de solidaritate, este vorba despre oameni care vin la noi (...) este datoria noastră de a face posibilă migraţia legală pentru a ajuta ţările aflate în nevoie'', a adăugat ea.

Viktor Orban: Ungaria va lua măsuri juridice împotriva deciziei Parlamentului European
Premierul ungar Viktor Orban a anunţat vineri că guvernul său va decide luni asupra măsurilor juridice de contestare a raportului adoptat de Parlamentul European împotriva Budapestei din cauza încălcării standardelor democratice, relatează Reuters şi MTI.
Parlamentul European a votat miercuri pentru sancţionarea Ungariei din cauza nerespectării regulilor UE privind democraţia, drepturile civile şi combaterea corupţiei. Raportul PE cere Comisiei Europene să reacţioneze prin lansarea aşa-numitei proceduri a Articolului 7 din Tratatul UE, care ar putea duce la suspendarea dreptului de vot al Ungariei în cadrul UE.
Orban a declarat vineri la postul naţional de radio că se aşteaptă la o "dezbatere juridică serioasă" în legătură cu decizia PE.
Orban, care a fost unul dintre cei mai puternici oponenţi ai imigraţiei spre UE, a spus că zilele actualului Parlament European sunt numărate, date fiind alegerile europene de anul viitor.
Liderul de la Budapesta a mai declarat că procesul disciplinar declanşat prin acest raport aprobat de PE "nu reprezintă niciun pericol" pentru Ungaria.
El a criticat-o de asemenea pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, după ce ea a făcut apel joi la statele membre să se asigure că agenţia de apărare a frontierelor, Frontex, are suficiente puteri să poată ajuta la oprirea migraţiei ilegale, în acord cu planurile Comisiei Europene.
"Aşadar planul este ca, în cazul în care nu poate fi forţată să primească migranţi, Ungariei să i se ia drepturile de a-şi proteja graniţele", a spus Orban.
"Vor să trimită aici mercenari de la Bruxelles şi să ia (acest drept) fiilor Ungariei care protejează graniţele. Să nu ne facem iluzii, îi vor lăsa pe migranţi să intre", a adăugat el.
"Vor să stigmatizeze Ungaria şi apoi vor să îi slăbească rezistenţa", a mai afirmat Orban. 

Europa aparţine europenilor, afirmă Dalai Lama la Malmo, oraş suedez cu un număr semnificativ de imigranţi
Dalai Lama a declarat miercuri, la Malmo (sudul Suediei), că 'Europa aparţine europenilor' şi că în cele din urmă este de dorit ca refugiaţii să revină în ţările de origine pentru a le 'reconstrui', transmite AFP.
În cadrul unei conferinţe organizate în al treilea mare oraş suedez, care adăposteşte un număr semnificativ de imigranţi, laureatul Premiului Nobel pentru Pace în 1989 a subliniat că Europa este 'responsabilă moral' atunci când ajută un refugiat a cărui viaţă este cu adevărat în pericol.
''Primiţi-i, ajutaţi-i, educaţi-i ... Dar la final, ei trebuie să-şi dezvolte propria ţară'', a declarat liderul spiritual al tibetanilor, care a părăsit Tibetul în 1959 pentru a se exila în India, în urma reprimării mişcării tibetane de către regimul comunist chinez.
''Cred că Europa aparţine europenilor'', a adăugat Dalai Lama (83 de ani).
Alegerile parlamentare desfăşurate duminică în Suedia au fost marcate de ascensiunea partidului de extremă-dreapta Democraţii Suedezi (anti-imigranţi), care s-a plasat pe poziţia a treia, după Partidul Social-Democrat, al premierului Stefan Lofven, şi opoziţia conservatoare. 

În jur de un milion de secesionişti au manifestat la Barcelona, la un an de la referendumul ilegal privind independenţa
În jur de un milion de secesionişti au manifestat marţi pe străzile Barcelonei cu ocazia "Diada", "sărbătoarea naţională" catalană, într-un număr similar celui din 2017, a anunţat pe contul său de Twitter poliţia municipală, informează AFP.
Fix la orele 17:14 (15:14 GMT), ca o comemorare a cuceririi Barcelonei, în 11 septembrie 1714, de către trupele regelui Felipe al V-lea care a suprimat autonomia regiunii, manifestanţii au înălţat o mare de drapele secesioniste şi au clamat "independenţă!", mărşăluind de-a lungul celor şase kilometri ai bulevardului Diagonal.
Mizanscena, orchestrată în mod iscusit de influentele asociaţii secesioniste, consta în a face să se prăbuşească un zid ce simboliza obstacolele surmontate în marşul spre un stat suveran.
La un an după eşuarea tentativei lor de separare de Spania şi în condiţiile în care liderii lor sunt fie la închisoare, fie în exil, secesioniştii demonstrează astfel o capacitate de mobilizare intactă.
Revendicarea abandonării urmăririlor penale împotriva liderilor secesionişti, încarceraţi pentru rolul lor în tentativa de secesiune, s-a aflat în centrul manifestaţiei convocate sub sloganul "să facem republica catalană".
Treisprezece lideri catalani, printre care fostul preşedinte al guvernului regional Carles Puigdemont care s-a exilat în Belgia, sunt acuzaţi de rebeliune, ceea ce i-ar putea costa până la 25 de ani de închisoare.
Tabăra secesionistă vrea să demonstreze că rămâne puternică la un an după referendumul ilegal privind independenţa, care a avut loc la 1 octombrie 2017, şi după zadarnica declaraţie de independenţă din 27 octombrie, care a dus la punerea sub tutelă a Cataloniei de către Madrid.
"Diada" este folosită din 2012 de către secesionişti pentru a cere independenţa bogatei regiuni din nord-estul Spaniei, unde această problemă stârneşte puternice diviziuni. Potrivit celui mai recent sondaj publicat în iulie de un institut ce ţine de guvernul regional, 46,7% dintre catalani sunt favorabili independenţei şi 44,9% se opun.
Secesioniştii, care deţin controlul în parlamentul catalan, au câştigat ultimele alegeri de la sfârşitul lui decembrie, cu 47,5% din voturi. 

Rusia se pregăteşte pentru un conflict la scară largă, avertizează NATO
Organizaţia militară occidentală NATO a avertizat marţi că Rusia se pregăteşte pentru un "conflict la scară largă", relatează dpa.
În Rusia are loc săptămâna aceasta un exerciţiu militar de amploare, anunţat drept cel mai mare de după războiul rece. Manevrele militare se desfăşoară în estul ţării şi implică peste 300.000 de militari, inclusiv din China şi Mongolia.
Aceste manevre "demonstrează că Rusia se concentrează pe exersarea unui conflict la scară largă", a afirmat într-un comunicat purtătoarea de cuvânt a NATO Oana Lungescu. Ele "corespund unui model pe care l-am observat de ceva vreme: o Rusie mai agresivă, care îşi majorează semnificativ bugetul apărării şi prezenţa militară".
"De-a lungul ultimilor ani, am remarcat o semnificativă consolidare a prezenţei militare a Rusiei, inclusiv în regiunile Mării Baltice şi Mării Negre, precum şi a Mediteranei", se adaugă în comunicat. "Mai mult, Rusia a arătat că este dispusă să folosească forţa militară împotriva vecinilor ei, de exemplu Ucraina şi Georgia", notează comunicatul NATO. 

Erdogan cere Moscovei şi Teheranului să împiedice o catastrofă umanitară
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a lansat un apel către Rusia şi Iran, ţări aliate Damascului, să împiedice 'catastrofă umanitară' ce se profilează în provincia siriană Idlib, controlată în prezent de rebeli, potrivit AFP.
'Obligaţia de a împiedica o viitoare vărsare de sânge nu este doar a Occidentului. (...) Iranul şi Rusia au aceeaşi responsabilitate pentru a preveni această catastrofă umanitară', scrie şeful statului turc într-un editorial publicat în Wall Street Journal.
Provincia Idlib, situată în nord-vestul Siriei, în apropiere de Turcia, şi teritoriile rebele adiacente au fost vizate în ultimele zile de tirurile artileriei forţelor regimului preşedintelui Bashar al-Assad şi de lovituri aeriene ale aviaţiei ruse.
Peste 30.000 de persoane şi-au părăsit căminele în ultimele zece zile în urma acestor bombardamente, a anunţat luni ONU, în contextul în care Consiliul de Securitate se reuneşte marţi la New York pe acest subiect.
Turcia, care îi sprijină pe rebeli, se teme de un nou aflux de refugiaţi la graniţa sa, în timp ce ţara deja găzduieşte peste 3 milioane de sirieni.
Aproximativ trei milioane de persoane, dintre care jumătate au venit din alte regiuni ale Siriei, trăiesc în prezent în Idlib şi în zonele insurgente învecinate, potrivit ONU.
În cursul unui summit vineri cu omologii săi rus, Vladimir Putin, şi iranian, Hassan Rouhani, Erdogan nu a reuşit să impună o încetare a focului în această provincie.
'Obiectivul unei ofensive a regimului la Idlib ar viza atacuri nediscriminatorii pentru anihilarea opoziţiei şi nu o campanie autentică sau eficientă împotriva terorismului', subliniază Erdogan, descriind provincia ca fiind unul dintre ultimele locuri sigure pentru persoanele strămutate.
Regiunea este controlată în principal de gruparea jihadistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS), fosta aripă siriană a Al-Qaeda, dar există şi alte grupuri rebele.
'Nu putem lăsa poporul sirian la mila lui Bashar al-Assad', insistă preşedintele turc.
Recep Tayyip Erdogan, care l-a calificat deseori 'asasin' pe Al-Assad, a criticat în acelaşi timp poziţia americană, după ce SUA au reiterat săptămâna trecută că vor reacţiona în cazul în care regimul de la Damasc ar recurge la arme chimice. 

Conflictul israeliano-palestinian: SUA conduse de Donald Trump şi-au pierdut rolul de mediator 
Preşedintele american Donald Trump visează la o strângere de mână între Israel şi palestinieni pe peluza Casei Albe, dar, la 25 de ani de la acordurile de la Oslo, SUA au o poziţie şubredă mai mult ca oricând pentru a juca rolul de mediator în acest conflict din Orientul Mijlociu, scrie miercuri într-un comentariu agenţia de presă France Presse.
Preşedintele american a sugerat el însuşi foarte clar: a-i reuni pe liderii celor două tabere pentru a semna un acord de pace, aşa cum a făcut Bill Clinton în 1993 la Washington cu Yitzhak Rabin şi Yasser Arafat, sau Jimmy Carter în urmă cu 40 de ani cu Egiptul şi Israel, va fi destul de complicat.
Novice în diplomaţie, Trump a promis la preluarea mandatului prezidenţial să încheie un ''acord final'' între israelieni şi palestinieni. El a încredinţat această sarcină unui grup mic, la fel de neexperimentat, însă considerat apropiat de poziţiile israeliene, sub conducerea ginerelui şi consilierului său, Jared Kushner.
''La drept vorbind, aceasta ar putea fi mai puţin dificil decât au crezut oamenii ani de zile'', a spus Donald Trump în mai 2017, dar, la un an de atunci, constatarea sa pare mult exagerată. ''Toată viaţa mea, am tot auzit că acesta este acordul cel mai dificil de încheiat. Încep să cred că aşa ar putea să fie'', a spus el săptămâna trecută, exprimându-şi totuşi convingerea într-un succes, dar greu de crezut în contextul actual.
De la sfârşitul anului 2017, palestinienii au îngheţat toate contactele cu SUA, în urma deciziei lui Donald Trump de a recunoaşte Ierusalimul drept capitală a Israelului, rupând cu decenii de consens internaţional ca statutul Oraşului Sfânt să fie supus negocierii.
De atunci, administraţia americană şi-a înmulţit măsurile spectaculoase cu dublul scop de a-i pedepsi pe liderii palestinieni şi de a-i băga în corzi pentru ca aceştia să accepte să se aşeze la masa negocierilor: ajutor umanitar aproape eliminat, anularea sprijinului financiar acordat Agenţiei ONU pentru refugiaţii palestinieni. Iar, luni, închiderea misiunii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP) de la Washington, la 25 de ani după ce Arafat, liderul de la acea vreme a OEP, a fost primit cu onoruri la Casa Albă.
''Prin urmare, pacea prin forţă'' pare să proclame doctrina lui Donald Trump.
Oficialii americani ''cred că palestinienii vor sfârşi să admită în cele din urmă că au pierdut şi că trebuie să accepte orice li se oferă, oricare ar fi condiţiile, poate în schimbul unei autonomii limitate şi gesturi economice'', explică fostul diplomat american Michele Dunne, cercetătoare la Carnegie Endowment for International Peace.
Potrivit ei, americanii încearcă să sustragă din negocieri temele cele mai spinoase (Ierusalimul, refugiaţii palestinieni al căror număr Washingtonul îl doreşte redus în mod drastic, chiar şi viitorul unui stat palestinian, deoarece Donald Trump nu a susţinut niciodată ''soluţia cu două state'').
''Dar aceste subiecte rămân în mod clar esenţiale pentru palestinieni ca şi pentru mulţi alţi arabi şi musulmani'' şi ''este foarte puţin probabil ca ei să accepte'' aşa ceva, avertizează ea.
Autoritatea Naţională Palestiniană (ANP) contestă calitatea de mediator al lui Donald Trump, în condiţiile în care SUA au jucat mult timp acest rol.
Aaron David Miller, fost negociator atât în cadrul unor administraţii republicane, cât şi democrate, afirmă că Washingtonul nu a fost niciodată în mod real un ''broker onest'', adică un ''mediator imparţial'' sau ''neutru''. ''Relaţia noastră cu Israelul ne-a împiedicat întotdeauna să facem acest lucru. Dar, uneori, ne putem numi un mediator eficient, folosind această relaţie pentru a ajunge la acorduri între arabi şi israelieni'', afirmă el, făcând referire la acordul israeliano-egiptean de la Camp David sau la acorduri interimare cu palestinienii sub Clinton.
Terenul este atât de minat, încât echipa lui Kushner întâmpină dificultăţi în a găsi momentul ideal pentru a-şi dezvălui misteriosul plan de pace, a cărui prezentare a fost amânată luni de zile, dar care ''nu a fost abandonat'', asigură Casa Albă, lăudând un ''proiect extraordinar de ambiţios''.
Dacă planul american nu va prevedea un adevărat stat palestinian cu capitala în Ierusalimul de Est, atunci palestinienii îl vor respinge cel mai probabil, consideră experţii.
Dar poate că acesta este proiectul final al administraţiei Trump, sugerează Michele Dunne: ''să folosească refuzul inevitabil al palestinienilor de a justifica noi schimbări în poziţia americană faţă de prezenţa israeliană în Cisiordania''. 

Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, în căutare de noi fonduri, se află în vizită în China
Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro se află în vizită la Beijing pentru a discuta despre acorduri economice, în timp ce Venezuela, ţară membră a OPEC, aflată în criză, încearcă să convingă China, finanţatorul-cheie al Venezuelei, să-i acorde noi împrumuturi, relatează vineri agenţia Reuters.
Ministrul chinez de externe şi şeful Comisiei Naţionale pentru Reformă şi Dezvoltare s-au întâlnit vineri cu Maduro, potrivit unui comunicat al MAE chinez. Departamente şi companii relevante din cele două ţări au semnat o mulţime de acorduri în cursul întâlnirii, a mai spus ministerul, fără să ofere detalii.
''Plec (în China) cu mari aşteptări şi ne vom vedea din nou în câteva zile cu mari realizări'', declara Maduro miercuri la televiziunea de stat de pe aeroport, înainte de a pleca spre Beijing.
Potrivit MAE chinez, vizita lui Maduro, care se va încheia sâmbătă, are loc la invitaţia preşedintelui Chinei, Xi Jinping.
''Vizita preşedintelui Maduro este benefică pentru încrederea reciprocă a ambelor părţi, pentru impulsionarea cooperării, pentru extinderea relaţiilor dintre cele două ţări şi pentru promovarea dezvoltării Venezuelei'', declara purtătorul de cuvânt al MAE chinez, Geng Shuang, într-un briefing de presă.
Cotidianul de stat chinez Global Times scria vineri într-un editorial că unii susţin că guvernul lui Maduro s-au fi prăbuşit fără sprijinul Chinei.
Compania chineză din sectorul energetic de stat CNPC este principalul investitor în explorările de gaz şi petrol în Venezuela, şi totodată un beneficiar important al ţiţeiului venezuelean, în baza unor împrumuturi guvernamentale pentru acordurile din domeniul petrolului.
Timp de un deceniu, China a investit peste 50 de miliarde de dolari în Venezuela prin intermediul unor acorduri care au ajutat Beijingul să-şi asigure aprovizionarea cu resurse energetice pentru economia sa cu un ritm de creştere rapid, întărind în acelaşi timp un aliat anti-Washington în America Latină.
Fluxul de bani s-a oprit în urmă cu aproape trei ani, când Venezuela a cerut o modificare a condiţiilor de plată, în contextul prăbuşirii preţurilor la petrol şi a scăderii producţiei de ţiţei, care au determinat economia sa de stat să ajungă într-un colaps hiperinflaţionist. 

Funeraliile fostului secretar general al ONU Kofi Annan, un om "de un optimism tenace"
Funeraliile naţionale ale fostului secretar general al ONU Kofi Annan s-au desfăşurat joi în ţara sa natală, Ghana, în prezenţa a numeroşi şefi de stat şi lideri din întreaga lume, relatează AFP.
"Am pierdut un frate, un soţ, un tată, un bunic, un unchi, un om cu convingeri profunde, hotărât să ne inducă valorile cinstei, dreptăţii şi bunătăţii, în acelaşi fel în care a promovat pacea şi drepturile omului în lume", a declarat fratele său Kobina.
"A fost un om de un optimism tenace", a confirmat fiica sa Amma Annan.
Ceremonia a avut loc joi dimineaţa la Centrul internaţional de conferinţe din Accra, în finalul a trei zile de doliu naţional, unde simpli cetăţeni ai ţării africane şi demnitari din toată lumea i-au adus un ultim omagiu fostului secretar general al Naţiunilor Unite.
Actualul titular al postului, Antonio Guterres, a menţionat într-un discurs rostit la faţa locului că Annan, care i-a fost "prieten personal", a fost un om "demn, curajos şi moral". "Kofi Annan a fost Naţiunile Unite şi Naţiunile Unite au fost el", a declarat Guterres în faţa văduvei lui Annan, diplomata suedeză Nane Maria Annan, vizibil emoţionată.
"Îi mulţumim lui Dumnezeu pentru că l-a folosit pe Kofi Annan în lucrarea sa în favoarea păcii şi umanităţii. Astăzi, el şi-a încheiat misiunea", a spus în deschiderea ceremoniei monseniorul Daniel Sarfo, episcop de Kumasi, oraşul natal al lui Annan. Ulterior, orchestra naţională a intonat o lungă serie de cântece religioase anglicane şi coruri din muzica clasică.
Postere uriaşe cu portretul lui Annan au fost instalate de luni la Accra, amintind că funeraliile reprezintă în primul rând "celebrarea vieţii" celui calificat de preşedintele Ghanei, Nana Akufo-Addo, drept "unul din cei mai iluştri oameni ai generaţiei sale".
Sicriul lui Kofi Annan, acoperit cu drapelul Ghanei roşu-galben-verde cu stea neagră, le-a fost prezentat celor câteva sute de persoane venite să asiste la ceremonie, în primul rând rudele apropiate ale fostului secretar general al ONU, preşedintele ţării, preşedintele Cote D'Ivoire Alassane Ouattara şi Antonio Guterres, toţi îmbrăcaţi în negru. Au mai asistat la ceremonie trei foşti şefi de stat ghanezi, alţi şefi de stat din Africa de vest, reprezentanţi ai Uniunii Europene, dar şi prinţesa Beatrix, fostă suverană a Olandei şi prietenă apropiată a familiei Annan.
După ceremonie, era prevăzută înhumarea propriu-zisă, în cadru privat, la un cimitir din capitală.
Kofi Annan - privit în cercurile diplomatice internaţionale drept un "rockstar al diplomaţiei" - s-a aflat în fruntea Naţiunilor Unite din 1997 până în 1996, fiind primul secretar general al ONU originar din Africa subsahariană. A încetat din viaţă la 18 august, la vârsta de 80 de ani, după o scurtă boală, la domiciliul său din Elveţia - unde şi-a petrecut de altfel mare parte a vieţii.
Născut la Kumasi, al doilea oraş al Ghanei şi capitala regiunii Ashanti, Annan şi-a consacrat Naţiunilor Unite patru decenii de viaţă, pe parcursul cărora s-a confruntat în special cu provocările războaielor din Afganistan şi Irak. A primit premiul Nobel pentru pace - împreună cu ONU -, după atacurile de la 11 septembrie 2001 din SUA. După încheierea mandatelor de secretar general al ONU, în 2006, şi-a continuat activitatea diplomatică, intervenind ca mediator în mai multe conflicte, cum ar fi în Myanmar şi Kenya. 

AGERPRES

top

.....