1102 - 12 noiembrie 2018 - EXTERNE

 

Trump trece la ofensivă după pierderea majorităţii în Camera Reprezentanţilor
Preşedintele Donald Trump i-a ameninţat miercuri pe adversarii săi democraţi că dacă vor profita de câştigarea majorităţii în Camera Reprezentanţilor pentru a iniţia anchete împotriva lui, atunci şi republicanii majoritari în Senat vor răspunde cu aceeaşi monedă, relatează AFP şi Reuters.
Responsabili democraţi au sugerat deja după anunţarea rezultatelor preliminare ale alegerilor de la jumătatea mandatului că ar putea începe o serie de anchete parlamentare privind conflictele de interese, finanţele personale şi eventualele intervenţii ale lui Trump în investigaţia privind presupusul amestec al Rusiei în scrutinul prezidenţial din 2016.
''Vom face anchetele pe care refuză să le facă republicanii. Vom umple lacunele anchetelor privind Rusia. Americanii vor vedea declaraţiile fiscale'' ale lui Trump, a spus miercuri la postul NBC alesul democrat Eric Swalwell.
În replică, Trump a scris pe Twitter că ''dacă democraţii cred că pot risipi banii contribuabililor pentru a ne ancheta în Cameră, atunci probabil şi noi vom fi obligaţi să-i anchetăm în Senat pentru toate scurgerile de informaţii clasificate, printre altele''. ''Putem să jucăm amândoi acest joc'', a completat el.
Realitatea politică de la Washington este însă că odată cu învestirea noului Congres, pe 3 ianuarie 2019, Trump nu-şi va mai putea susţine iniţiativele legislative făcând abstracţie de democraţi, care odată ce controlează Camera Reprezentanţilor pot bloca adoptarea oricărei legi.
Astfel, de exemplu, zidul dorit de Trump la graniţa cu Mexicul, pentru care el nu a reuşit să obţină finanţare nici măcar de la actualul Congres controlat de republicani, ar putea rămâne doar pe hârtie.
Totuşi, Trump a întins şi o mână adversarilor democraţi prin intermediul consilierei sale Kellyanne Conway, care a declarat miercuri că nu sunt de neconceput unele compromisuri între republicani şi democraţi, mai ales în probleme precum imigraţia şi infrastructura, ea subliniind că ''preşedintele a arătat deja în ultimii doi ani că este dispus să discute cu democraţii''.

Donald Trump speră să poată coopera cu democraţii în noul Congres al SUA
Preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat miercuri speranţa că va putea colabora cu oponenţii săi politici, democraţii, în următorul Congres, făcând apel la cele două formaţiuni "să lase partizanatul la o parte" şi să găsească teren comun, relatează dpa şi AFP.
"Să sperăm că vom putea lucra cu toţii împreună anul viitor pentru a continua să obţinem rezultate pentru poporul american", a declarat Trump în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Casa Albă, menţionând comerţul, infrastructura, scăderea costurilor sistemului de sănătate şi creşterea economică printre domeniile în care cele două tabere ar putea coopera.
"Sunt multe lucruri măreţe pe care le putem face împreună", a adăugat liderul de la Casa Albă. "Democraţii vor veni la noi cu propuneri şi vom negocia. Poate vom ajunge la un acord, poate nu", a spus Trump.
Donald Trump i-a avertizat pe democraţi că "minunata situaţie bipartizană" s-ar putea prăbuşi dacă îşi folosesc puterile în viitoarea Cameră a Reprezentanţilor pentru a lansa investigaţii asupra Casei Albe, afirmând că "nu pot face ambele lucruri simultan".
Preşedintele SUA a vorbit despre "o mare zi" pentru republicani, a doua zi după alegerile de la jumătatea mandatului în urma cărora democraţii au obţinut din nou majoritatea în camera inferioară a Congresului, dar nu au reuşit acelaşi lucru şi în Senat.
"Este o zi mare, o zi incredibilă. Partidul Republican a sfidat istoria şi a consolidat majoritatea noastră în Senat, dejucând de manieră importantă previziunile pentru Camera Reprezentanţilor", a spus Trump.
În acelaşi timp, Trump i-a luat în râs pe republicanii care au evitat să facă campanie împreună cu el înainte de alegerile din Congres şi apoi nu au fost aleşi în circumscripţiile în care au candidat. El chiar a prezentat o listă de nume cu astfel de candidaţi, potrivit Reuters.
"Aceştia sunt unii dintre oamenii care au decis din propriile motive să nu stea alături de mine sau de ceea ce ne reprezintă. S-au descurcat foarte prost. Nu ştiu dacă ar trebui să mă simt fericit sau trist, dar nu am nicio problemă cu asta", a mai spus Trump.

Donald Trump vrea ca noul Congres să-i finanţeze construcţia zidului de la frontiera cu Mexicul
Preşedintele american Donald Trump a declarat miercuri că speră că va putea coopera cu Congresul pentru a obţine finanţare pentru zidul de la frontieră, precum şi pentru a renunţa la un program care îi vizează pe mii de tineri imigranţi care nu deţin cetăţenie americană, relatează Reuters.
Într-o întâlnire cu ziariştii de la Casa Albă după alegerile legislative de marţi, el a spus că-şi doreşte ca congresmenii americani să-i aloce suficienţi bani pentru a construi zidul de mult promis de la frontiera sudică cu Mexicul. Trump a precizat însă că nu va forţa un blocaj al activităţii guvernului din acest motiv.
"Avem nevoie de bani pentru a construi zidul, tot zidul, nu doar o parte din el", a spus Trump în cadrul conferinţei de presă. "Avem nevoie de zid, mulţi democraţi ştiu că avem nevoie de zid, va trebui să vedem ce se va întâmpla", a adăugat liderul de la Casa Albă.
Preşedintele republican a mai spus că ar putea lucra cu democraţii şi în privinţa programului "Deferred Action for Childhood Arrivals (DACA)", dar că va trebui mai întâi să vadă decizia Curţii Supreme în această chestiune.
Programul DACA i-a protejat de deportare pe tinerii imigranţi aşa-numiţi "Dreamers" şi le-a asigurat permise de muncă, dar nu şi o cale către obţinerea cetăţeniei.
Administraţia Trump a întrebat luni Curtea Supremă dacă îi permite oprirea acestui program. "Cred că putem face cu adevărat ceva în legătură cu DACA. Va trebui să vedem ce decide Curtea Supremă", a indicat Trump. 

Kremlinul nu vede ''nicio perspectivă de normalizare'' în relaţiile cu Washingtonul după alegerile din SUA
Kremlinul a transmis miercuri că nu vede ''nicio perspectivă de normalizare'' în relaţiile sale cu Washingtonul, după alegerile de la mijloc de mandat din SUA care au dus la un Congres divizat, relevând că preşedintele Donald Trump rămâne interlocutorul său, relatează AFP.
"Nu observăm la orizont nicio perspectivă luminoasă de normalizare în relaţiile ruso-americane. Însă acest lucru nu înseamnă că nu ne dorim un dialog", a declarat presei purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
"Ne confruntăm cu numeroase probleme, care cer o comunicare între Rusia şi SUA: probleme de stabilitate strategică, de control al armamentelor. Fără dialog, aceste probleme nu se vor rezolva singure", a adăugat el.
Relaţiile dintre Moscova şi Washington, care traversează o perioadă de tensiuni puternice, sunt afectate în special de divergenţele persistente privind conflictul din Siria, Ucraina sau acuzaţiile de ingerinţă rusă în alegerile prezidenţiale americane din 2016, acuzaţii pe care Rusia le respinge.
Întrebat despre rezultatul votului de marţi, la sfârşitul căreia democraţii au câştigat Camera Reprezentanţilor, dar au pierdut teren în Senat, care rămâne tot sub controlul republicanilor, Dmitri Peskov a spus că este "puţin probabil" ca acesta "să complice şi mai mult" relaţiile dintre Moscova şi Washington.
"Dacă e mai rău sau mai bine, americanii sunt cei care decid. Nu avem nici cea mai mică dorinţă de a ne amesteca", a adăugat el.
"Preşedintele Putin are un omolog: preşedintele Trump. Asta e tot. Ei trebuie să continue să dialogheze", a mai spus Peskov.
Preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele american Donald Trump s-ar putea întâlni cu ocazia summitului G20 de la Buenos Aires care va avea loc între 30 noiembrie şi 1 decembrie.
Cei doi lideri ar urma de asemenea să se intersecteze şi la 11 noiembrie la Paris cu ocazia comemorărilor Primului Război Mondial, fără a avea însă o întâlnire oficială. 

Rezoluţie privind statul de drept adoptată la Congresul PPE
Partidul Popular European (PPE) a adoptat miercuri la Congresul său aflat în desfăşurare la Helsinki o rezoluţie prin care cere să fie respectate valorile şi libertăţile pe care se fundamentează UE, conform unor oficiali participanţi la reuniune această rezoluţie fiind un mesaj destinat premierului ungar Viktor Orban, dar cancelarul austriac Sebastian Kurz a dat o declaraţie cu o referire şi la alte ţări, printre care şi România.
''Extremismul populist şi naţionalist, dezinformarea, discriminarea şi ameninţările la adresa statului de drept reprezintă cea mai mare ameninţare la adresa libertăţii şi democraţiei în Europa după căderea Cortinei de Fier'', se arată în textul rezoluţiei, citat de agenţia Reuters.
''Subliniem că UE se bazează pe valorile respectului demnităţii umane, libertăţii, democraţiei, egalităţii, statului de drept (...) Cerem tuturor membrilor PPE şi asociaţiilor să respecte, să protejeze şi să promoveze aceste principii'', mai menţionează PPE în acelaşi document.
Deşi rezoluţia nu menţionează explicit Ungaria, oficiali din PPE au declarat că ea este de fapt un mesaj direct adresat premierului ungar Viktor Orban - prezent şi el la Helsinki - şi partidului său, Fidesz.
La rândul său, cancelarul austriac Sebastian Kurz, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a spus că valorile blocului comunitar sunt ''sacre (...) indiferent din ce partid face parte şeful de guvern şi indiferent dacă este vorba despre Ungaria, România, Polonia, Malta, Grecia, Italia''.
Reuters aminteşte că aceste ţări au fost acuzate în ultimii ani că nu respectă anumite valori europene.
De când a venit la putere în 2010, premierul Orban a avut conflicte succesive cu Comisia Europeană pe diverse teme, printre care se numără reformele în justiţie, situaţia ONG-urilor, libertatea presei şi refuzul Ungariei de a prelua refugiaţi prin cote obligatorii stabilite la Bruxelles. În pofida protestelor venite dinspre instituţiile europene, premierul Orban nu a făcut concesii la aceste capitole.
Rezoluţia ''nu este despre Ungaria'', a susţinut într-o declaraţie acordată agenţiei Reuters europarlamentarul Jozsef Szajer, membru al Fidesz. Totuşi, în text este menţionată şi ''libertatea academică'', termen interpretat drept o referire la refuzul guvernului ungar de a încheia un acord cu Universitatea Central-Europeană a lui George Soros pentru ca aceasta să-şi poată continua activitatea în Ungaria.
PPE a susţinut în septembrie în Parlamentul European cererea privind activarea articolului 7 din Tratatul UE împotriva Ungariei, cerere care invocă o serie de motive, printre care corupţia, situaţiei statului de drept şi acţiunile împotriva migraţiei, ceea ce ar putea conduce în final la suspendarea dreptului de vot al Ungariei în Consiliul UE, cu condiţia unui vot unanim în acest sens al tuturor celorlalte state din UE.
Cu toate acestea, PPE evită să ia o decizie privind excluderea Fidesz din acest grup politic, idee ce pare să nu fie agreată nici de preşedintele PPE, Joseph Daul. 'Aşa cum am spus-o de multe ori, în fiecare familie există un copil teribil. Dar eu prefer să păstrez în familie copilul teribil şi să-l fac să asculte', a afirmat Daul înaintea deschiderii congresului. 

Macron şi Merkel, mesaj de reconciliere la locul unde s-a încheiat Primul Război Mondial
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Angela Merkel au dezvelit sâmbătă o placă comemorativă cu un mesaj de pace la Memorialul de la Compiegne, în Poiana Rethondes, unde în urmă cu 100 de ani a fost semnat armistiţiul ce a pus capăt Primului Război Mondial, relatează agenţiile AFP, EFE şi dpa.
''De centenarul armistiţiului din 11 noiembrie 1918, Emmanuel Macron, preşedintele Republicii Franceze, şi Angela Merkel, cancelarul Republicii Federale Germane, au reafirmat valoarea reconcilierii franco-germane în serviciul Europei şi păcii'', este mesajul inscripţionat pe această placă comemorativă.
După ce au fost primiţi de brigada franco-germană creată în anul 1989, Macron şi Merkel au păstrat un minut de reculegere în memoria victimelor războiului şi s-au îmbrăţişat înainte de a depune coroane de flori pe monument. În cadrul ceremoniei sobre, fără discursuri, au fost intonate imnurile Franţei şi Germaniei şi Uniunii Europene. Cei doi lideri au intrat şi în ''Vagonul armistiţiului'', o replică a vagonului în care a fost semnat armistiţiul, şi au semnat acolo în cartea Memorialului.
După terminarea ceremoniei, Macron şi Merkel au plecat împreună cu un grup de tineri, cărora preşedintele francez le-a spus că actuala generaţie trebuie să nu uite mesajul celor care au trăit pe vremea acelui război, şi anume ca ''niciodată să nu se mai întâmple aşa ceva''.
Deşi a fost o ceremonie fără discursuri, Macron şi-a reluat în faţa acestor tineri mesajul său politic, spunându-le că ''nu trebuie cedat deloc în faţa pasiunilor triste, tentaţiilor diviziunii'', făcând aluzie la ascensiunea forţelor politice care se opun obiectivului său de a vedea o Uniune Europeană tot mai integrată.
Este pentru prima dată când liderii Franţei şi Germaniei vizitează împreună acest monument, prezenţa lor acolo fiind acum comparată, prin încărcătura ei simbolică, cu gestul preşedintelui Francois Mitterand şi cancelarului Helmut Kohl, care şi-au dat mâna în semn de reconciliere şi unitate în timpul unei ceremonii desfăşurate în anul 1984 la cimitirul Douaumont din Verdun.
În Poiana Rethondes, pe 11 noiembrie 1918, a fost semnat într-un vagon restaurant armistiţiul prin care Germania şi puterile aliate au încheiat Primul Război Mondial. În anul 1940, Hitler a ales acelaşi loc şi acelaşi vagon, adus special de la muzeu, ca scenă pentru a primi capitularea Franţei după ce trupele naziste ocupaseră nordul acestei ţări.

UE vrea ca Londra să respecte, post-Brexit, regulile comunitare privind drepturile muncitorilor, ajutorul de stat şi mediul
Uniunea Europeană doreşte ca Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord să respecte după Brexit regulile blocului comunitar privitoare la ajutorul de stat, mediul şi drepturile muncitorilor pentru a preveni situaţia în care Londra ar avea un acces incorect la piaţa unică a UE, au declarat joi surse diplomatice europene pentru Reuters.
UE vede acest lucru drept esenţial pentru asigurarea unui 'teren de joc neted' dacă aşa-numita 'plasă de siguranţă' pentru menţinerea deschisă a frontierei irlandeze după Brexit începe să-şi facă efectul după Brexit, ţinând legat întregul Regat Unit de o uniune vamală cu blocul comunitar.
'Plasa de siguranţă', un mecanism de urgenţă care să garanteze că frontiera dintre provincia britanică Irlanda de Nord şi Republica Irlanda rămâne deschisă, constituie cel mai mare impediment în negocierile privind 'divorţul' dintre UE şi Regatul Unit.
Uniunea Europeană a prezentat cele trei domenii - ajutorul de stat, mediul şi drepturile muncitorilor - drept o condiţie minimă necesară, corelată cu neaplicarea niciunul tarif comercial intern sau cote şi aceleaşi tarife externe.
Bruxelles-ul nu ar dori să-i permită Marii Britanii să se retragă unilateral din mecanismul 'plasei de siguranţă', dar propune ca o asemenea decizie să poată fi luată de un comitet comun.
Pentru UE, convenirea unei uniuni vamale pentru întregul Regat Unit este dificilă întrucât riscă să prejudicieze viitoarea relaţie a blocului comunitar cu Londra.
În ceea ce îi priveşte pe britanici, este important să încheie un acord cu UE înainte de finalul anului, pentru a oferi companiilor o oarecare claritate pentru primul trimestru din 2019, când Regatul Unit va deveni prima ţară care părăseşte Uniunea Europeană. 

Prinţul Charles promite să rămână neutru după urcarea pe tronul Marii Britanii
Prinţul Charles al Marii Britanii, apărătorul unor cauze de mediu şi autorul unor incursiuni uneori criticate în politică, a declarat, într-un interviu acordat BBC, că, după urcarea pe tron, va respecta neutralitatea impusă de acest statut, transmit AFP şi Reuters.
'Nu este acelaşi lucru a fi prinţ de Wales cu a fi suveran', a afirmat moştenitorul coroanei britanice, într-una din puţinele sale referiri la destinul său regal, într-un interviu acordat înaintea împlinirii a 70 de ani, la 14 noiembrie.
'Ideea că voi continua în exact acelaşi fel, dacă va fi să-i succed reginei, este o prostie totală pentru că cele două situaţii sunt total diferite', a spus Charles.
Întrebat dacă va continua campaniile publice, el a răspuns: 'Nu, nu se va întâmpla. Nu sunt atât de prost'. 'Înţeleg foarte bine că este un exerciţiu separat să fii suveran. Prin urmare, înţeleg, desigur, în totalitate cum trebuie să funcţioneze aceasta', a afirmat prinţul de Wales, apărându-şi însă activismul ca moştenitor al tronului.
Marea Britanie este o monarhie constituţională, în care monarhul are un rol formal în formarea guvernelor, dar obligaţia de a rămâne neutru, şi este lipsit de putere politică efectivă.
Într-un interviu acordat revistei GQ în septembrie, Charles a afirmat: 'Problema mea este că mi se pare că există prea multe lucruri care trebuie făcute sau pentru care trebuie luptat'.
Joi, el a dat însă asigurări că, în calitate de rege, va funcţiona în 'parametri constituţionali'.
Prinţul Charles militează de mai multe decenii în favoarea unor cauze de mediu şi sociale. Spre deosebire de regină, care evită cu grijă orice polemică, Charles face uneori subiecte de presă, aventurându-se pe terenul politic.
Astfel, sprijinul său pentru Dalai Lama nu este deloc apreciat la Beijing, iar în mai 2014, Rusia a cerut explicaţii oficiale guvernului britanic după ce prinţul moştenitor l-a comparat pe Vladimir Putin cu Adolf Hitler.
Chiar dacă nu intenţionează să abdice, regina Elisabeta a II-a, în vârstă de 92 de ani, şi-a redus în ultimii ani numărul apariţiilor publice şi îi predă treptat ştafeta fiului său Charles, care o reprezintă tot mai des în deplasările în străinătate. 

UE/alegeri: Germanul Manfred Weber, învestit 'cap de listă' al dreptei europene
Germanul Manfred Weber a fost învestit joi, la Helsinki, 'cap de listă' al dreptei europene pentru alegerile din mai anul viitor pentru Parlamentul European, scrutin care ar urma să fie caracterizat, potrivit majorităţii previziunilor, de o ascensiune a formaţiunilor populiste, notează AFP.
La finalul unui scrutin lipsit de suspans, politicianul bavarez în vârstă de 46 de ani a obţinut 492 din 619 voturi ale delegaţilor Partidului Popular European (PPE), chemaţi să voteze, potrivit rezultatelor anunţate oficial la congresul formaţiunii paneuropene. Adversarul său, finlandezul Alexander Stubb (50 de ani), a obţinut 127 de voturi. Două voturi au fost anulate.
Dacă PPE va rămâne prima forţă în Parlamentul European după alegerile din mai anul viitor, Manfred Weber ar putea pretinde succesiunea luxemburghezului Jean-Claude Juncker la preşedinţia Comisiei Europene.
Acest bărbat discret şi fără mare carismă a promis în ultimul său discurs că 'va construi o Europă mai unită, mai protectoare şi mai ambiţioasă'.
Weber, care conduce grupul PPE din Parlamentul European, s-a prezentat drept un moderat capabil să surmonteze divizările din acest partid paneuropean aflat în pierdere de viteză în faţa ascensiunii formaţiunilor extremiste, pe fondul crizei migraţiei din UE.
Postul de preşedinte al Comisiei Europene, ocupat începând din 2004 de un membru al PPE, face parte din marea negociere care va urma alegerilor europene din 23-26 mai anul viitor, alături de preşedinţii Consiliului European, Parlamentului European şi Băncii Centrale Europene şi de Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, care este şi vicepreşedinte al Comisiei Europene.
Congresul PPE de la Helsinki a fost o demonstraţie de unitate a acestei formaţiuni din care face parte şi partidul ungar Fidesz, al cărui lider Viktor Orban a fost acuzat de ignorarea valorilor europene, în special în legătură cu primirea migranţilor.
În timpul discursului rostit joi la Helsinki, premierul ungar a fost aplaudat îndelung de un număr important de delegaţi, el subliniind că fără valori Europa şi-ar pierde identităţile 'culturale' , dar condamnând în acelaşi timp 'Europa fără rădăcini' a liberalilor, socialiştilor şi Verzilor. În prezent, PPE şi social-democraţii europeni au împreună o majoritate de 55% în Parlamentul European, dar sondajele de opinie prognozează încetarea acestei dominaţii după alegerile europene.

Liderii opoziţiei de la Chişinău au avut o întrevedere cu Angela Merkel, în marja Congresului PPE de la Helsinki
Liderii opoziţiei de la Chişinău, Maia Sandu şi Andrei Năstase, au avut o întrevedere cu cancelarul federal german Angela Merkel, în marja Congresului Partidului Popular European (PPE) care are loc la Helsinki. Angela Merkel şi-a exprimat regretul că Republica Moldova a ajuns, din "povestea de succes" a Parteneriatului Estic, într-o situaţie dramatică, potrivit unui mesaj postat pe contul său de Facebook de preşedinta Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), Maia Sandu, informează joi Radio Chişinău.
Potrivit Maiei Sandu, Angela Merkel şi-a exprimat îngrijorarea în legatură cu "hărţuirea de către autorităţile de la Chişinău a presei şi a opoziţiei".
De asemenea în marja Congresului PPE, Maia Sandu şi Andrei Năstase s-au întâlnit miercuri cu Johannes Hahn, Comisarul European pentru Politică de Vecinătate şi Negocieri pentru Extindere, care a criticat acţiunile antidemocratice ale regimului de la Chişinău şi a salutat unitatea forţelor proeuropene din Republica Moldova.
Partidul Politic "Platforma Demnitate şi Adevăr" (PPPDA), condus de Andrei Năstase, şi PAS, condus de Maia Sandu, sunt membri observatori ai PPE, cea mai mare şi cea mai influentă familie politică la nivel european. 

Petro Poroşenko: Ucraina devine flancul estic de facto al NATO
Ucraina a devenit flancul estic de facto al NATO, a declarat miercuri preşedintele ucrainean Petro Poroşenko, potrivit biroului de presă al administraţiei prezidenţiale de la Kiev, transmite Xinhua.
''Fără o Ucraină puternică, ce s-a transformat într-un flanc estic de facto al NATO, nu se poate discuta despre un spaţiu euro-atlantic stabil'', a afirmat Poroşenko în cadrul conferinţei internaţionale la nivel înalt 'The Hybrid War Decade: Lessons Learned to Move Forward Successfully'.
În anul 2014, Kievul a revocat statutul de ţară nealiniată al Ucrainei, când autorităţile pro-occidentale au ajuns la putere în ţară, deschizând calea pentru aderarea acestui stat la blocul militar.
Ucraina şi-a stabilit anul 2020 ca termen limită până la care va trebui să se conformeze deplin standardelor NATO într-o serie de domenii, în special securitatea, apărarea, justiţia şi combaterea corupţiei.
În septembrie acest an, parlamentul ucrainean i-a trimis Curţii Constituţionale de la Kiev un proiect pentru includerea intenţiei Ucrainei de a adera la NATO în Constituţia ţării.

Finlanda devine a zecea ţară care se alătură Iniţiativei Europene de Intervenţie
Finlanda a devenit a zecea ţară membră a UE care s-a alăturat Iniţiativei Europene de Intervenţie (IEI), structură recent creată şi impulsionată de preşedintele Emmanuel Macron cu obiectivul de a facilita constituirea unei forţe militare care să poată desfăşura operaţiuni militare în cadrul UE, NATO şi ONU sau al unor coaliţii create pentru situaţii specifice, relatează agenţia EFE.
Intrarea Finlandei în această iniţiativă a fost formalizată la prima reuniune de lucru la nivel ministerial a IEI, desfăşurată miercuri la Paris cu reprezentanţi ai celorlalte state implicate, respectiv Germania, Belgia, Danemarca, Spania, Estonia, Franţa, Olanda, Portugalia şi Marea Britanie.
Reuniunea de la Paris a avut în vedere şi darea unor ''orientări politice'' activităţilor de anul acesta şi anul viitor, vineri urmând să se desfăşoare primele Convorbiri Strategice Militare Europene (MEST, conform acronimului în engleză) cu responsabilii de Stat Major ai armatelor ţărilor implicate.
Ei s-au angajat să împărtăşească analize despre chestiunile de securitate şi să ''identifice puncte de convergenţă care să permită stabilirea unor legături mai strânse şi o cooperare politică şi militară mai puternică'' în cele patru capitole stabilite de la început, respectiv previziunea strategică, scenariile de intervenţie, suportul pentru operaţiuni şi doctrina militară.
Promovată de preşedintele francez, Emmanuel Macron, IEI a fost lansată pe 25 iunie prin semnarea unui scrisori de intenţie de către statele participante.
Această iniţiativă nu are caracter constrângător pentru statele membre şi este independentă de orice cadru instituţional, dar, în conformitate cu obiectivele ei, poate contribui la eforturile de apărare ale UE şi NATO şi la constituirea ''unei apărări europene puternice'', aşa cum doreşte preşedintele Macron, care marţi a cerut să fie creată ''o armată europeană adevărată'', astfel încât ''să avem o Europă care să se apere singură mai mult, fără să depindă doar de Statele Unite''. 

AGERPRES

top

.....