1085- 16 iulie 2018 - EXTERNE

 

Angajamentul SUA faţă de NATO ''rămâne foarte puternic'', îi linişteşte Trump pe aliaţi
Preşedintele american Donald Trump a dat asigurări joi că angajamentul SUA faţă de NATO ''rămâne foarte puternic'', explicând că ar putea retrage SUA din Alianţă fără aprobarea Congresului, dar nu este necesar acest lucru, într-o conferinţă de presă în a doua şi ultima zi a summitului NATO de la Bruxelles, relatează Reuters, AFP şi dpa.
"NATO este mult mai puternică acum decât cu două zile în urmă", a declarat Trump în finalul unei sesiuni convocate de urgenţă la iniţiativa sa consacrate bugetului Alianţei, pe care a calificat-o drept "fantastică" şi încărcată de un "puternic spirit colegial".
Liderul de la Casa Albă a precizat că în momentul de faţă este "foarte, foarte mulţumit" pentru că toţi aliaţii au promis să-şi majoreze "substanţial" bugetul apărării la niveluri "nemaiîntâlnite", iar în final obiectivul va fi "chiar ceva mai ridicat" decât cel de 2% din PIB evocat până acum. "După atingerea obiectivului de 2%, vom începe să discutăm despre creşterea acestui prag", a menţionat el, indicând că "4% este cifra potrivită".
"Ieri le-am spus că sunt extrem de nemulţumit de ce se întâmplă. Acum suntem foarte mulţumiţi", a insistat Trump, care i-a criticat vehement miercuri pe aliaţi pentru că nu-şi respectă angajamentul de a creşte cheltuielile cu apărarea.
"Cred în NATO", a spus preşedintele american, adăugând că "nu este necesar" să ameninţe cu retragerea din Alianţă pentru a convinge statele aliate să-şi majoreze aceste cheltuieli.
Donald Trump a ţinut să reafirme în aceeaşi conferinţă de presă că este foarte "consecvent" şi "un geniu foarte stabil", mărturisind totodată că are un "mare respect" pentru Germania, pe care o criticase vehement miercuri şi chiar cu câteva ore în urmă din cauza bugetului său militar. 

Donald Trump îi avertizează pe europeni că imigraţia "a schimbat caracterul" continentului
Preşedintele american Donald Trump i-a avertizat pe europeni că imigraţia "a schimbat caracterul" continentului şi îi ameninţă cultura, într-un interviu acordat ziarului The Sun, citat vineri de dpa.
"Permiterea imigraţiei în Europa este o ruşine. Cred că a schimbat caracterul Europei şi dacă nu luaţi rapid măsuri nimic nu va mai fi la fel ca înainte, şi nu spun acest lucru într-un sens pozitiv", a declarat Trump.
"A permite ca milioane şi milioane de oameni să vină în Europa este foarte, foarte trist. Cred că vă pierdeţi cultura", a continuat el.
"Toată această imigraţie a schimbat deja realmente caracterul Europei. Vorbesc ca cineva din afară, dar cineva care iubeşte Europa", a adăugat Trump, conform înregistrării audio publicate de tabloidul britanic.
El a menţionat în context că tatăl său era de origine germană, iar mama sa provenea din Scoţia.
Preşedintele american - care efectuează o vizită în Marea Britanie - l-a criticat şi pe primarul Londrei, Sadiq Khan, la rândul său un critic al liderului american.
"Aveţi un primar care a făcut o treabă groaznică. Uitaţi-vă la terorismul care are loc", a spus Trump. "Cred că a făcut treabă foarte proastă cu terorismul, cu criminalitatea", a afirmat preşedintele american, care l-a acuzat totodată pe primar de lipsă de ospitalitate şi a criticat protestele împotriva sa din capitala britanică.
"Nu am niciun motiv să mă duc la Londra. Îmi plăcea Londra ca oraş... Cred că primarul vostru a făcut o treabă foarte proastă. De ce să mă duc dacă nu mă simt binevenit" - a comentat Trump, grăbindu-se să precizeze: "Când spun asta mă refer la guvern, pentru că populaţia Marii Britanii este de acord cu mine". 

Stoltenberg: Trump a adus ''un nou sens al urgenţei'' în eforturile aliaţilor NATO de sporire a cheltuielilor pentru apărare
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat joi la Bruxelles că apelul preşedintelui american Donald Trump către aliaţi de a cheltui mai mult pentru apărare a avut un impact clar şi a făcut alianţa mai puternică, relatează Reuters şi DPA.
Întrebat într-o conferinţă de presă după summitul NATO de la Bruxelles despre o reuniune cu uşile închise, în care, potrivit unor oficiali, Trump le-a spus aliaţilor să atingă obiectivul NATO sau SUA ''vor merge singure'', Stoltenberg a declarat: ''Am avut o discuţie foarte sinceră şi deschisă... Acea discuţie a făcut NATO mai puternic. A creat un nou sens al urgenţei''.
''Faptul că am avut această discuţie deschisă a indicat clar că ne vom intensifica eforturile şi arată că un mesaj clar din partea preşedintelui Trump are un impact'', a mai spus Stoltenberg.
Potrivit lui Stoltenberg, aliaţii europeni şi Canada au adus 41 miliarde de dolari la cheltuielile NATO pentru apărare de când Donald Trump şi-a preluat mandatul la începutul lui 2017.
''Toţi aliaţii s-au angajat să sporească substanţial această sumă. Astfel că ne întărim cum nu s-a mai întâmplat până acum, permiţând SUA să-şi diminueze cheltuielile'', a afirmat Stoltenberg, precizând clar că nu s-au făcut noi promisiuni concrete joi, aşa cum a sugerat Trump.
''M-am aşteptat la discuţii sincere privind împărţirea sarcinii şi aceasta este exact ceea ce am obţinut'', a precizat secretarul general al NATO, adăugând că liderii au avut ''un summit foarte bun'', care a făcut NATO mai puternic. 

SUA sunt ''100% angajate faţă de NATO'', dă asigurări Jim Mattis după summit
Secretarul apărării al SUA, Jim Mattis, a declarat joi că ţara sa susţine pe deplin Alianţa Nord-Atlantică, care a ieşit mai puternică după cele două zile ale summitului NATO de la Bruxelles, datorită reformelor şi angajamentelor asumate de aliaţi faţă de apărarea lor comună, transmite Reuters.
Întrebat despre angajamentul Statelor Unite faţă de NATO, Jim Mattis a declarat că este ''exact aşa cum l-a descris preşedintele: 100% angajate faţă de NATO''.
NATO ''este mai puternic astăzi decât era ieri, mai puternic astăzi decât era în urmă cu o lună, mai puternic astăzi decât era acum un an'', a afirmat Jim Mattis, într-o scurtă declaraţie către reporterii care l-au însoţit în deplasarea de la Bruxelles spre Croaţia. 

Summitul NATO: Aliaţii au avut o ''discuţie foarte serioasă'' cu privire la împărţirea cheltuielilor, declară Merkel
Liderii statelor membre ale NATO au avut o ''discuţie foarte serioasă'' cu privire la împărţirea cheltuielilor în cadrul Alianţei, a declarat joi cancelarul german Angela Merkel, după o reuniune de urgenţă cu prilejul summitului care are loc la Bruxelles, transmite dpa.
Cancelarul nu a confirmat dacă preşedintele american Donald Trump a ameninţat că SUA vor merge pe cont propriu dacă ceilalţi membri ai Alianţei nu îşi vor creşte cheltuielile de apărare, aşa cum au afirmat surse diplomatice prezente la reuniune.
''Pot doar să rezum care este rezultatul: un angajament clar al tuturor faţă de NATO şi o disponibilitate clară a tuturor de a contribui în faţa situaţiilor de securitate schimbătoare'', a declarat cancelarul german.
Trump a spus, de asemenea, că împărţirea cheltuielilor trebuie să se modifice în cadrul Alianţei, a menţionat ea.
''În ce mă priveşte, am spus foarte clar, alţii au spus şi ei foarte clar că ne aflăm pe acest drum'', a adăugat şefa guvernului german. 

Trump primeşte o scrisoare de mulţumire de la Kim pentru ''eforturile energice''
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a declarat că apreciază foarte mult ''eforturile energice şi extraordinare'' depuse de preşedintele Statelor Unite Donald Trump pentru îmbunătăţirea relaţiilor dintre cele două ţări, relatează joi dpa şi France Presse.
Trump a postat joi pe Twitter o copie a unei scrisori din partea lui Kim în coreeană şi o traducere în limba engleză din 6 iulie, în jurul datei când secretarul de stat Mike Pompeo a vizitat ţara izolată.
Kim nu s-a întâlnit cu Pompeo şi relatările privind vizita au indicat că nu a mers bine. Coreea de Nord a acuzat Statele Unite că încearcă să o forţeze să se denuclearizeze unilateral şi un oficial citat de mass-media de stat a declarat că discuţiile au fost "foarte dezamăgitoare".
În scrisoare, liderul nord-coreean i-a mulţumit de asemenea lui Trump pentru eforturile "în punerea în aplicare a declaraţiei comune", referindu-se la un document convenit de cei doi lideri când s-au întâlnit la Singapore în iunie, cerându-i în acelaşi timp acţiuni concrete de consolidare a încrederii reciproce.
"Cred cu tărie că voinţa puternică, eforturile sincere şi abordarea unică a mea şi a Excelenţei Voastre, Dle Preşedinte, au avut drept scop deschiderea unui nou viitor între RPDC şi SUA", adaugă liderul nord-coreean, declarându-se convins că eforturile reciproce vor fi "fructuoase" şi că există un "progres epocal" în îmbunătăţirea legăturilor, în timp ce summitul de la Singapore, din urmă cu exact o lună, a lansat un "proces important".
În comentariul său asupra scrisorii, Trump a declarat: "O notă foarte frumoasă de la Preşedintele Kim al Coreii de Nord. Mari progrese au fost făcute!". 

Franţa a marcat Ziua Căderii Bastiliei cu o paradă pe Champs Elysees
Franţa a marcat sâmbătă Ziua Căderii Bastiliei cu o paradă militară plină de culoare în Paris, prezidată de preşedintele Emmanuel Macron, şi speră că petrecerea va continua duminică, atunci când selecţionata naţională de fotbal întâlneşte Croaţia în finala Cupei Mondiale din Rusia, informează Reuters.
Stând în picioare la bordul unui vehicul militar flancat de motociclişti care îl escortau, Macron a parcurs Champs Elysees, cel mai cunoscut bulevard din Paris, pentru cea de-a doua sa paradă de 14 iulie, salutat de sute de oameni.
Ziua de 14 iulie este cunoscută drept Ziua Căderii Bastiliei, fortăreaţa-închisoare luată cu asalt în 1789, eveniment marcant al Revoluţiei Franceze.
După ce la parada din anul precedent l-a avut ca oaspete pe preşedintele american Donald Trump, în acest an Macron i-a invitat la ziua naţională pe liderii din Japonia şi Singapore, două ţări asiatice care au parteneriate strategice de lungă durată cu Franţa.
Premierul nipon Shinzo Abe, care s-a văzut nevoit să-şi anuleze vizita în Franţa din cauza inundaţiilor masive din ţara sa soldate cu sute de morţi, a fost reprezentat de şeful diplomaţiei, Taro Kono.
Parada a durat mai bine de două ore, iar la defilare au participat 4.200 de militari, 220 de vehicule, 100 de avioane, dar şi militari niponi şi singaporezi, în calitate de invitaţi de onoare.
În timpul defilării au avut loc şi ceva probleme: două motociclete au intrat în coliziune în timpul unei demonstraţii în faţa invitaţilor, iar un avion Alpha de la unitatea de acrobaţie aviatică Air Force Patrouille a afişat în timpul zborului în formaţie o culoare care nu corespundea celor de pe drapelul Franţei. 

Cooperarea dintre albanezi şi sârbi, tema unei conferinţe internaţionale organizate la Belgrad
Relaţiile bilaterale şi de cooperare între albanezi şi sârbi au fost principalul subiect al conferinţei internaţionale ''Sârbii şi albanezii. Încotro?'', organizată marţi la Belgrad de agenţia de ştiri sârbă Tanjug, în colaborare cu agenţia albaneză ATA, informează ATA.
''Relaţiile bune şi de cooperare între Albania şi Serbia au un impact pozitiv asupra întregii regiuni'', a declarat parlamentarul european Eduard Kukan, care a participat la conferinţă.
Kukan a subliniat că evenimentul este oportun şi că rezultatele ar putea aduce o contribuţie pozitivă asupra întregii regiuni. ''Dacă există probleme între relaţiile dintre Serbia şi Albania, atunci sunt probleme şi mai mari în regiune'', a adăugat acesta.
Pentru ministrul de externe al Serbiei, Ivica Dacic, ''relaţiile dintre sârbi şi albanezi sunt puse în dificultate de problema Kosovo şi de aceea este un subiect delicat care necesită cele mai raţionale acţiuni posibile şi căutarea unor soluţii permanente pentru a pune capăt conflictului dintre sârbi şi albanezi''.
''Este important să eliminăm cauza problemelor în relaţia dintre sârbi şi albanezi. Relaţiile dintre sârbi şi albanezi sunt importante pentru regiune, precum şi pentru Uniunea Europeană'', a spus Dacic, în cadrul conferinţei organizate de Tanjug şi de agenţia albaneză de presă ATA.
Ministrul a lansat un îndemn la rezolvarea problemelor şi la unitate, adăugând: ''Toţi cei din această regiune suntem fraţi şi surori şi nu putem permite celor din afară să stârnească dispute între noi''.
''Media poate avea un rol vital în desfiinţarea barierelor şi prejudecăţilor dintre sârbi şi albanezi'', a spus directoarea generală a agenţiei de presă albaneze, Armela Krasniqi.
''Până la urmă, viitorul nostru ar trebui să fie unul fără bariere, fie că vorbim de economie, politică sau cultură. Viitorul Albaniei şi Serbiei ar trebui să fie piaţa comună regională, unde toţi cetăţenii noştri pot călători liber în spaţiul european'', a mai spus Krasniqi.
''Suntem pe drumul bun dacă suntem oneşti, dăm dovadă de respect reciproc, vorbim despre relaţia dintre cele mai numeroase două popoare din Balcanii de Vest, trebuie să depăşim conflictele şi neînţelegerile reciproce'', a spus directoarea agenţiei de presă Tanjug, Branka Djukic.
Relaţiile dintre Albania şi Serbia precum şi contextele istorice, politice şi internaţionale care influenţează aceste relaţii în prezent au fost discutate de către experţii participanţi la conferinţă, mai precizează ATA. 

Să lăsăm istoria istoricilor, spune preşedintele ucrainean, în contextul tensiunilor cu Polonia privind masacrul de la Volînie
Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a afirmat că a ajuns împreună cu omologul său polonez Andrzej Duda la concluzia că "istoria trebuie lăsată pe seama istoricilor", în contextul tensiunilor dintre cele două ţări legate de masacrul de la Volînie, relatează joi agenţia poloneză de presă PAP.
"Apreciem sprijinul constant şi puternic al Poloniei, iar poziţia noastră comună este că trebuie să lăsăm istoria pe seama istoricilor şi cercetătorilor şi să nu încercăm să politizăm trecutul", a declarat preşedintele Ucrainei, care a avut miercuri o întâlnire bilaterală cu preşedintele polonez în marja summitului NATO de la Bruxelles.
În ce-l priveşte, premierul polonez Mateusz Morawiecki a calificat miercuri drept "genocid" uciderea a circa 100.000 de polonezi de către naţionalişti ucraineni în regiunea Volînie din nord-vestul Ucrainei, cu prilejul unei ceremonii desfăşurate la Varşovia, la Monumentul masacrului de la Volînie, pentru a marca 75 de ani de la evenimente, a consemnat France Presse.
Ziua de 11 iulie a marcat momentul culminant al masacrului în care, potrivit istoricilor, circa 100.000 de etnici polonezi şi-au pierdut viaţa, dintre care între 40.000 şi 60.000 în Volînia, 20.000 până la 40.000 în Galiţia şi cel puţin 4.000 pe teritoriul de azi al Poloniei. Institutul naţional al memoriei din Polonia a stabilit şi că între 10.000 şi 12.000 de ucraineni au fost ucişi în represalii poloneze, până în primăvara anului 1945, notează PAP. 

Raportorul UE pentru Republica Moldova: În loc să caute vinovaţi pe plan extern, conducerea de la Chişinău să se concentreze pe reforme
Raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova, Petras Austrevicius, s-a numărat printre europarlamentarii cei mai activi în dezbaterea de săptămâna trecută din legislativul Uniunii Europene (UE) asupra invalidării alegerilor pentru postul de primar al Chişinăului şi altor evoluţii din republică, percepute în mod negativ de partenerii europeni. La aproape o săptămână de la discuţiile încheiate cu o rezoluţie în care se cere neacordarea asistenţei macrofinanciare pentru Republica Moldova, Austrevicius a acordat un interviu telefonic pentru Radio Europa Liberă, în care îşi expune părerea cu privire la reacţiile critice venite între timp de la Chişinău la adresa acestei rezoluţii.
"De fapt suntem foarte surprinşi de reacţia Chişinăului. (...) Ar putea fi o explicaţie, anume că elitele conducătoare din Republica Moldova vor să găsească pe cineva care să răspundă pentru administrarea proastă şi situaţia total haotică creată în justiţie şi politică în urma deciziilor incredibile ale instanţelor moldovene. Cred că ei caută un ţap ispăşitor în exterior, dau vina pe influenţe şi amestecuri străine în politica moldoveană, iar asta este total greşit. Ar trebui să se concentreze asupra lor înşişi, ar trebui să meargă înainte cu reformele, iar în loc să caute vinovaţi, ar trebui sa amelioreze judiciarul, să asigure domnia legii şi procedurile democratice", a spus Petras Austrevicius.
Referitor la avertizările care se fac auzite la Chişinău, conform cărora "duritatea' reacţiei UE la criza alegerilor ar putea arunca Republica Moldova în braţele Rusiei, raportorul UE declară că există şi un alt scenariu: "ca însăşi coaliţia de guvernare, care se declară pro-europeană, să piardă încrederea oamenilor", în condiţiile în care "moldovenii nu sunt încântaţi de situaţia politică şi de rezultatele activităţii guvernului".
"Iar a acuza UE că este prea dură faţă de Republica Moldova este total greşit. Trimiţând un mesaj puternic elitelor conducătoare moldovene, noi urmărim să avem un parteneriat adevărat, un dialog. I-aş sfătui (pe liderii Republicii Moldova) să nu mai acuze şi să nu mai caute ţapi ispăşitori, să se concentreze asupra reformelor şi să aibă un dialog autentic cu instituţiile UE", a reiterat Petras Austrevicius, subliniind că de data aceasta toate instituţiile UE - Consiliul, Comisia şi Parlamentul European - au "o poziţie comuna foarte puternică".
Potrivit lui Austrevicius, chiar dacă UE trebuie să conlucreze cu actuala guvernare, "pentru că este aleasă legitim şi are toate puterile pe teren", la începutul lunii iunie 2017 europenii au indicat foarte limpede ca nu vor fi "necondiţionali' în ceea ce priveşte evoluţiile politice din Republica Moldova. "Am emis un comunicat comun al Consiliului European, Comisiei Europene şi Parlamentului European privind condiţionalităţile ce trebuie îndeplinite înaintea furnizării oricărei asistenţe macrofinanciare pentru Republica Moldova, iar spunând acele lucruri, cred ca am indicat foarte limpede că nu vom fi 'necondiţionali' în ce priveşte evoluţiile politice din Republica Moldova", a spus raportorul UE, precizând că aceasta este o abordare diferită, cel puţin din 2017, când s-a intrat pe o nouă linie politică, una "serioasă şi sustenabilă".

Netanyahu: Israelul va împiedica orice tentativă de încălcare a frontierelor sale
Israelul va împiedica orice tentativă de încălcare a frontierelor sale, a avertizat miercuri premierul israelian Benjamin Netanyahu, înaintea întâlnirii sale cu preşedintele rus Vladimir Putin, la Moscova, transmite Reuters.
Întrevederea cu Vladimir Putin se va concentra pe evenimentele din Siria şi Iran, a adăugat şeful executivului israelian.
'Vom discuta despre Siria, despre Iran şi despre nevoile de securitate ale Israelului. Apreciez foarte mult legătura directă, nemijlocită şi excelentă pe care o am cu preşedintele rus'', a declarat Netanyahu.
Israelul a ocupat o mare parte din Platoul Golan în războiul cu Siria din 1967 şi l-a anexat, măsură care nu a fost recunoscută la nivel internaţional. Guvernul Netanyahu a declarat în termeni clari că nu va ceda Platoul Golan şi face demersuri pentru ca SUA să recunoască suveranitatea Israelului asupra respectivului teritoriu.
Luna trecută, ONU a prelungit mandatul forţei sale de supraveghere a Platoului Golan (UNDOF), iar miercuri le-a solicitat tuturor părţilor să respecte prevederile armistiţiului în vigoare de 44 de ani.
''Nu trebuie să existe alte forţe militare în zona de separare decât cele ale UNDOF'', a declarat un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite. 

Găzduirea Cupei Mondiale a îmbunătăţit imaginea externă a Rusiei, susţin organizatorii
Găzduirea Cupei Mondiale de fotbal 2018 a îmbunătăţit imaginea pe care o are Rusia în exterior, a declarat miercuri preşedintele Comitetului de organizare, Arkadi Dvorkovici.
"Imaginea Rusiei se apropie acum de ceea ce este de fapt ţara noastră. Rezultatul este superb, Rusia şi-a schimbat reputaţia. Rusia este de fapt mult mai bună decât au impresia unii oameni din Occident", a spus acesta, într-o declaraţie făcută la Moscova.
Gazda Mondialului din acest an a alocat peste 11 miliarde dolari pentru pregătirea în cele mai bune condiţii a turneului final, cei mai mulţi bani îndreptându-se spre construirea sau refacerea numeroaselor facilităţi sportive.
Oficialii ruşi au afirmat că toate aceste îmbunătăţiri vor avea efecte pe termen lung pentru sportul din această ţară. 

Canada: Prezenţa poliţiei a fost crescută la Toronto după o ameninţare neprecizată
Toronto s-a aflat joi sub o protecţie crescută a poliţiei faţă de cea obişnuită, ca urmare a unui ''risc potenţial pentru siguranţă'' nespecificat în cel mai mare oraş din Canada, a declarat poliţia fără a oferi detalii, informează Reuters.
Securitatea sporită, inclusiv echipe de intervenţie în caz de urgenţă, era vizibilă în jurul unor obiective turistice precum CN Tower (Turnul CN) şi acvariul din apropiere situate în centrul oraşului. Poliţia oraşului a declarat că prezenţa crescută se datorează unei "informaţii neconfirmate, necoroborate" în legătură cu Greater Toronto Area (GTA - zona metropolitană Toronto n.r.).
În aprilie, un canadian a intrat cu o camionetă în pietoni pe un trotuar aglomerat din Toronto, ucigând 10 persoane în ceea ce a fost cea mai mortală ucidere în masă ce a avut loc în Canada în decenii.
Securitatea va fi de asemenea ridicată în suburbiile oraşului Toronto, cu poliţia patrulând lângă Canada's Wonderland, un parc de distracţii care este o altă atracţie turistică majoră.
Într-un comunicat separat joi, primarul din Toronto şi şeful poliţiei au anunţat un plan de combatere a creşterii recente în oraş a violenţei cu arme de foc. 

Valul de căldură din Quebec a făcut 70 de victime
Valul de căldură care a afectat provincia canadiană Quebec la începutul acestei luni a făcut 70 de decese, potrivit raportului final întocmit de autorităţile sanitare locale, publicat luni.
Aproape jumătate - 34 - dintre decese au fost înregistrate în Montreal, capitala economică din Quebec, a declarat pentru AFP purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii din această provincie a Canadei.
Un episod de căldură intensă a fost înregistrat în estul Canadei timp de o săptămână la începutul lunii iulie, însă doar reprezentanţii acestei provincii francofone au constatat în mod oficial o creştere a numărului de decese asociate cu temperaturile ridicate.
În 2010, un val de căldură a determinat moartea a 100 de persoane în regiunea Montreal.

Inundaţii în Japonia: Guvernul anunţă un bilanţ de 199 de morţi
Inundaţiile şi alunecările de teren din vestul Japoniei s-au soldat cu moartea a cel puţin 199 de persoane, a anunţat joi dimineaţa purtătorul de cuvânt al guvernului nipon, informează AFP.
Premierul Shinzo Abe a ordonat în timpul unei reuniuni a celulei de criză să se acţioneze cât mai repede posibil pentru sinistraţi, a precizat Yoshihide Suga în timpul unei conferinţe de presă.
Un bilanţ precedent informa despre 179 de persoane decedate în urma dezastrului.
Abe, care şi-a anulat un turneu în patru ţări, printre care Belgia şi Franţa, s-a deplasat miercuri în provincia Okayama, una dintre cele mai afectate alături de provincia Hiroshima, şi are programată pentru vineri o vizită într-o altă regiune afectată. El nu a făcut nicio declaraţie, însă a discutat în particular cu mai mulţi locuitori sinistraţi.
În afara celor 199 de decese recenzate, autorităţile au anunţat că nu există informaţii despre mai multe zeci de persoane, mass-media vorbind despre circa 60 de oameni daţi dispăruţi.
Bilanţul împovărător, încă provizoriu, al celei mai mari catastrofe meteorologice din 1982 până în prezent pune problema metodelor de evaluare a pericolului, a recunoscut guvernul nipon, puternic criticat de opoziţie pentru modul în care a gestionat criza, considerat tardiv.

AGERPRES

top

.....