Valul de frig care a lovit Europa a dus la moartea a cel puţin 260 de persoane
Valul de frig care a lovit Europa de o săptămână continuă să facă victime, bilanţul fiind de cel puţin 260 de morţi până sâmbătă, relatează AFP. Ucraina şi Polonia sunt cele mai afectate, cu 167 de decese în total. În Ucraina, se înregistrează până acum 122 de morţi, iar adăposturile de urgenţă în care persoanele defavorizate se pot încălzi şi pot primi o masă caldă au găzduit deja 65.000 de persoane, din care 12.000 în ultimele 24 de ore. Temperaturile, de până la -21°C în timpul zilei şi -30°C noaptea, au mai urcat puţin în cursul zilei de sâmbătă. În Polonia, numărul total al victimelor este 45, majoritatea fiind oameni fără adăpost.
Bosnia era şi ea sâmbătă paralizată din cauza ninsorilor abundente, stratul de zăpadă atingând un metru la Sarajevo. Preşedintele croat, Ivo Josipovic şi cel sârb, Boris Tadic, erau blocaţi într-un hotel din Jahorina, o staţiune de ski de lângă Sarajevo, unde au participat vineri la un summit. În Muntenegru, o persoană a murit din cauza gerului, iar zona muntoasă din nord era izolată.
În România, bilanţul victimelor se ridica sâmbătă la 30 de morţi şi sute de şcoli au fost închise.
În Bulgaria, cea mai săracă ţară din UE, frigul a omorât 16 persoane, majoritatea oameni de la ţară găsiţi îngheţaţi la marginea drumului sau în case, pentru că nu au avut cu ce să facă focul. Dunărea a îngheţat în mai multe zone, de exemplu, 60% din suprafaţa sa este plină de sloiuri în dreptul portului Ruse, ceea ce împiedică desfăşurarea navigaţiei.
Bilanţul valului de frig în alte ţări din Europa de Est era vineri de 36 de morţi: 10 în Letonia, nouă în Lituania, şapte în Serbia, şase în Cehia, doi în Grecia, unul în Slovacia şi unul în Macedonia.
În Rusia, unde temperaturile au coborât la Moscova la -25°C şi la -50°C în Siberia orientală, cel puţin 64 de persoane au murit din cauza gerului de la 1 ianuarie, potrivit unui bilanţ publicat vineri de autorităţi, care nu include şi victimele actualului val de frig.
În Franţa, două persoane au murit de frig, doi bolnavi de Alzheimer, care au ieşit din casă şi nu au ştiut să se mai întoarcă. Gerul din estul ţării, zăpada şi poleiul din nord şi vest au determinat autorităţile să instituie stare de alertă în cea mai mare parte a teritoriului francez, dat fiind că temperaturile au scăzut la -20°C la Reims şi Mulhouse, iar vântul a atins o viteză de 30 km/h. Autorităţile le-au cerut consumatorilor să folosească cu moderaţie energia electrică.
Compania rusă producătoare de gaze naturale, Gazprom, a anunţat sâmbătă că nu va putea asigura livrările suplimentare solicitate de Europa occidentală.
În Italia, Roma continua să fie paralizată sâmbătă din cauza ninsorilor abundente care a căzut în cea mai mare parte a peninsulei, inclusiv în Sardinia şi la Napoli, unde intemperiile au făcut o a cincea victimă. Temperaturile au fost de -30°C noaptea în Alpi Piemontezi (nord-vest), iar la Veneţia, laguna a început să îngheţe.
În Germania, temperaturile erau sâmbătă în jur de -10 grade în majoritatea oraşelor, la Berlin înregistrându-se -16°C.
În Austria, termometrul a coborât până la -28° în munţii din centru şi din Tirol (vest) şi un bărbat a murit de frig în urma unui accident de maşină în sudul ţării, numărul total al victimelor de la începutul valului de ger fiind de patru.
În Marea Britanie, erau aşteptate căderi de zăpadă mai ales centrul şi estul Angliei, iar în Spania se înregistrau -13° şi vânt puternic de peste 100 km/h în unele zone.
Alegeri SUA: Mitt Romney, câştigător în Florida
"Primarele disputate nu ne vor diviza, ele ne vor pregăti şi vom câştiga", a apreciat Mitt Romney adresându-se susţinătorilor săi după anunţul victoriei sale. În august, în cadrul convenţiei republicane care va desemna oficial candidatul conservator, "partidul nostru va fi unit şi va avea un bilet câştigător pentru America", apreciază republicanul. Candidatul şi-a consacrat mare parte din mesajul său bilanţului dezastruos, în opinia sa, al democratului Barack Obama. "Domnule preşedinte, aţi fost ales ca să conduceţi. Aţi ales să fiţi condus iar acum este timpul să plecaţi", a spus acesta, parafrazându-l pe unul dintre părinţii Republicii americane Thomas Paine, care a spus "Condu, urmează sau dă-te la o parte" (Lead, follow or get out of the way).
Romney a câştigat în mare măsură alegerile primare de marţi din Florida, conform predicţiilor şi primelor rezultate difuzate de presa americană. Cu 73 la sută din buletinele de vot numărate, Mitt Romney a obţinut 47 la sută din voturi, Newt Gingrich 32 la sută, Rick Santorum 13 la sută şi Ron Paul 7 la sută, conform postului de televiziune CNN."Mai rămân 46 de state, Donaţi azi şi ajutaţi-ne să învingem Obamneycare" a răspuns, la rândul său, pe contul de Twitter Newt Gingrich. Vorbind despre Obamneycare, Gingrich face referire la reforma asigurărilor de sănătate introdusă de Barack Obama şi inspirată într-o anumită măsură de cea aplicată de Mitt Romney acum câţiva ani în Massachussetts (nord-est) când era guvernatorul statului.
Primul semn că Mitt Romney are șanse să-i ia locul lui Barack Obama: e păzit de Serviciile Secrete
Surse din anturajul candidatului republican la alegerile prezidențiale din SUA, Mitt Romney, citate de AP, au declarat că fostul guvernator din Massachusetts se află sub protecția Serviciilor Secrete încă de săptămâna trecută. Acest lucru a fost cerut de stafful lui Romney, a declarat un oficial al administrației americane, care a mai adăugat faptul că, după ce a fost studiat cazul, s-a constatat că această cerere îndeplinește toate condițiile necesare. Una dintre aceste condiții era ca respectivul candidat să aibă șanse mari la alegerile prezidențiale. Astfel, cu ultima victorie din Florida, Mitt Romney este tot mai aproape de a câștiga nominalizarea din partea republicanilor, pentru a fi aruncat în cursa prezidențială. Popularitatea sa a crescut tot mai mult, iar ultimele victorii au creat probleme staffului de campanie, care nu mai făcea față în îndeplinirea tuturor condițiilor de securitate. Până acum, stafful lui Mitt Romney a plătit un fost agent al Servicilor Secrete pentru a se ocupa de protecția candidatului republican, însă, de acum inainte, el va fi supravegheat de doi sau trei agenți profesioniști, potrivit Washington Post.
În mai 2007, când fostul senator de atunci Barack Obama a fost pus sub protecția Serviciilor Secrete, a fost pentru prima dată când un candidat prezidențial era pus atât de devreme sub protecția agenților secreți. Unul dintre rivalii săi de atunci, Hillary Clinton, beneficia deja de protecție pentru că avea calitatea de fostă Prima Doamnă. În schimb, unul dintre rivalii lui Romney, omul de afaceri Herman Cain, a primit protecție de la Secret Service din noiembrie 2011, însă el a renunțat la candidatură în luna decembrie.
Sondaj: Obama ar fi învins la limită de Mitt Romney la alegerile din 2012
Preşedintele american democrat Barack Obama ar pierde la limită alegerile prezidenţiale de anul viitor, dacă împotriva sa ar candida republicanul Mitt Romney, arată un sondaj Reuters/Ipsos. Sondajul arată totodată că încrederea americanilor în actualul preşedinte a mai crescut în ultima vreme. Republicanul Mitt Romney l-ar învinge pe Barack Obama cu doar un punct procentual (44% la 43%) la prezidenţialele de anul viitor, arată sondajul dat publicităţii azi. Este prima analiză care arată un avantaj pentru Romney. La precedentul sondaj, cel din septembrie, Obama îl depăşea pe candidatul republican cu şase puncte procentuale.
Mitt Romney se află deocamdată în cursa pentru obţinerea nominalizării Partidului Republican în vederea candidaturii la preşedinţie şi trebuie să îi înfrunte mai întâi pe colegii săi Herman Cain şi Rick Perry.
Sondajul mai arată că încrederea americanilor în Obama a crescut uşor. 49% dintre americani aprobă felul în care Obama îşi îndeplineşte atribuţiile, în creştere de la 47% în octombrie.
Totodată, proporţia americanilor care consideră că SUA se îndreaptă într-o direcţie bună a crescut de la 21 la 25%. Rata de dezaprobare a lui Obama a rămas la 50%.
SUA cer Israelului să nu atace Iranul şi să aştepte efectul sancţiunilor
SUA au reafimat vineri, prin vocea purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, că doresc să privilegieze calea diplomatică pentru a convinge Iranul să renunţe la controversatul său program nuclear, solicitând Israelului 'să ofere sancţiunilor timpul necesar pentru a-şi produce efectul', transmite AFP.
Întrebat dacă SUA vor cere Israelului să nu bombardeze Iranul, deşi anterior secretarul american al Apărării, Leon Panetta, enunţase o astfel de posibilitate, purtătorul de cuvânt al diplomaţiei americane, Mark Toner, a răspuns: 'acesta este mesajul nostru'. 'Am impus sancţiuni fără precedent împotriva Iranului întrucât considerăm că diplomaţia încă mai are timp şi spaţiu să acţioneze', a adăugat oficialul american.
Această declaraţie survine la o zi după apariţia unui articol în cotidianul Washington Post, în care se afirmă că secretarul american al Apărării estimează că Israelul ar putea ataca Iranul în lunile aprilie, mai sau iunie, înainte ca această ţară să reuşească să înceapă producerea de arme nucleare. Însă Panetta a refuzat să confirme cele publicate de cotidianul american, limitându-se să afirme că 'Israelul a făcut cunoscut că are în vedere' lovituri aeriene, iar 'noi ne-am exprimat îngrijorarea'.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a refuzat să confirme existenţa unei ameninţări israeliene faţă de Iran. 'Nu ne îndoim de ameninţarea pe care Iranul o reprezintă pentru aliatul nostru, Israel, dar şi pentru toţi partenerii noştrii din regiune. (...) În consecinţă, înţelegem perfect şi împărtăşim preocupările serioase ale Israelului legate de programul nuclear iranian', a afirmat oficialul american.
În aceeaşi zi, ayatolahul Ali Khamenei a declarat că Iranul va răspunde la toate ameninţările militare sau petroliere îndreptate împotriva sa punând în practică 'propriile sale ameninţări'.AGERPRES
Panetta: Europa va rămâne cea mai importantă bază americană în afara SUA
Europa va continua să găzduiască 'cea mai importantă' prezenţă militară a SUA în afara teritoriului lor, în pofida noii strategii a Pentagonului care acordă prioritate Asiei şi Orientului Mijlociu, a declarat vineri ministrul american al apărării, Leon Panetta, transmite AFP. 'Aici, în Europa, vom avea o prezenţă militară mai importantă decât oriunde altundeva în lume', a afirmat Panetta, cu ocazia unei întâlniri cu militari americani la baza de la Ramstein (Germania). 'Vreau să le spun clar aliaţilor noştri europeni şi din NATO că vom menţine o prezenţă importantă aici, în Europa', a adăugat el.
Oficialul american a transmis un mesaj similar la reuniunea miniştrilor apărării din NATO care s-a încheiat vineri la Bruxelles şi urmează să-l repete sâmbătă la Munchen, în cadrul Conferinţei pentru securitate, au indicat surse din anturajul său.
Dintre cei 81.000 de militari americani staţionaţi în Europa, circa 44.000 fac parte din forţele terestre (US Army). După retragerea a două din patru brigăzi de luptă, prevăzută să se finalizeze în 2014, în Europa vor rămâne 37.000 de trupe terestre americane, a precizat Panetta, amintind că aceste brigăzi au fost desfăşurate în ultimii ani în Afganistan.
Trei dintre brigăzile de luptă americane sunt staţionate în Germania, iar cea de-a patra în Italia. Pentagonul nu a precizat deocamdată ce unităţi vor fi suprimate. Din aceste brigăzi fac parte în general 3500 de soldaţi, dar pot avea un efectiv de până la 5000 de militari.
Strategia prezentată la începutul lui ianuarie de preşedintele american Barack Obama prevede ca fiecărui comandament regional al Pentagonului (Pacific, Orientul Mijlociu, America Latină, Africa etc) să-i corespundă o brigadă. O nouă brigadă de luptă, cu sediul în SUA, 'va fi consacrată NATO', a dat asigurări Leon Panetta. Membrii acesteia vor participa la exerciţii în Europa cu armatele europene de două ori pe an, a menţionat ministrul american.
Aproximativ 120.000 de participanţi la protestul opoziţiei din Moscova
Apoximativ 120.000 de persoane s-au reunit sâmbătă la Moscova pentru a manifesta împotriva premierului Vladimir Putin, candidatul favorit la prezidenţialele din martie, a declarat unul dintre organizatori, fostul deputat Vladimir Rîjkov, la sfârşitul acţiunii. "Piaţa este plină de lume. Suntem cel puţin 120.000 de persoane aici", a estimat Vladimir Rîjkov, coordonator al partidului neînregistrat Parnas. Opozanţii şi-au anunţat intenţia de a organiza un nou miting anti-Putin pe 26 februarie, cu o săptămână înainte de alegerile prezidenţiale, în urma cărora este aşteptată revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin, după alte două mandate deţinute în perioada 2000-2008. Mitingul s-a încheiat cu adoptarea unei rezoluţii în care opozanţii îndeamnă populaţia să nu-l voteze pe Vladimir Putin la scrutinul din 4 martie şi cer demiterea preşedintelui comisiei electorale centrale, Vladimir Ciurov, acuzat de interferenţe cu puterea. Protestatarii au defilat sâmbătă pe strada Bolşaia Iakimanka din centrul Moscovei spre Piaţa Bolotnaia, unde marşul a fost urmat de un miting. Acţiunile de protest din Rusia s-au declanşat după legislativele din 4 decembrie, marcate, potrivit opoziţiei, de fraude masive în favoarea formaţiunii de guvernământ, Rusia Unită. Poliţia, la rândul său, a estimat că la manifestaţie au participat 35.000 de persoane.
Un miting de susţinere a puterii a avut loc la Poklonaia Gora, la o distanţă de aproximativ zece kilometri, reunind, potrivit forţelor de ordine, 140.000 de persoane. Cifrele indicate de opoziţie şi cele anunţate de poliţie diferă, în general, foarte mult la manifestaţiile împotriva lui Vladimir Putin, comentează AFP.
Două mitinguri ale opoziţiei au avut loc la Moscova pe 10 şi 24 decembrie anul trecut, reunind 50.000, respectiv 80.000 de persoane, fiind cele mai ample acţiuni de protest de la venirea lui Putin la conducere.
Cancelarul Angela Merkel şi-a încheiat vizita în China, unde a încercat să convingă cu privire la soliditatea euro
Cancelarul federal al Germaniei, Angela Merkel, şi-a încheiat sâmbătă vizita în China, în timpul căreia a depus toate eforturile pentru a convinge Beijingul de soliditatea euro şi de capacitatea Europei de a depăşi criza datoriilor. În timpul vizitei sale de trei zile, Merkel a lăudat atuurile monedei unice europene şi i-a solicitat Chinei să facă presiuni asupra Iranului şi să condamne Siria în cadrul ONU. 'Euro în calitate de monedă comună a făcut Uniunea Europeană (UE) mai puternică', a dat asigurări cancelarul german, 'etalând' în faţa gazdelor chineze 'marile progrese pe care UE şi ţările care au adoptat euro le-au făcut în aceşti ultimi doi ani'.
Angela Merkel, pe care autorităţile chineze au împiedicat-o să aibă întrevederi cu jurnalişti şi cu un cunoscut avocat, şi-a încheiat vizita oficială la Canton, mare metropolă din sudul Chinei. Aici, ea a asistat împreună cu premierul chinez Wen Jiabao la un forum comercial. 'China nu are nici intenţia, nici capacitatea de a 'cumpăra Europa'', a declarat acesta din urmă.
China deţine peste 550 de miliarde de dolari din datoria suverană europeană, potrivit informaţiilor vehiculate de experţi, dar neconfirmate la nivel oficial.
Afganistan: Număr record de civili ucişi înregistrat în 2011
În timpul violenţelor care au avut loc în Afganistan în 2011 au murit 3.021 de civili, număr record de la începutul luptelor dintre forţele de coaliţie şi talibani în 2001, potrivit Misiunii ONU din Afganistan (Unama), informează AFP.
Numărul de civili ucişi este în creştere cu 8 la sută comparativ cu cei 2.790 de morţi înregistraţi în 2010, ceea ce înseamnă al cincilea an consecutiv în care numărul de civili ucişi a crescut. De la începutul lui 2007, în conflictul din Afganistan au murit circa 12.000 de oameni. 'Copii, femei şi bărbaţi continuă să fie ucişi în acest război, într-un număr din ce în ce mai mare', şi-a exprimat regretul Jan Kubis, noul responsabil al Unama, care a făcut apel la părţile implicate în conflict să-şi sporească eforturile în vederea protejării civililor.
Insurgenţii, care îi includ pe talibani şi pe membrii altor grupări minoritare ostile puterii de la Kabul, sunt responsabili pentru 77 la sută din pierderile de vieţi omeneşti, comparativ cu 14 la sută puse pe seama forţelor pro-guvernamentale şi 9 la sută care nu pot fi atribuite niciuneia dintre tabere, potrivit Unama.
Minele artizanale plasate de-a lungul drumurilor şi declanşate de la distanţă, arme favorite ale talibanilor pe care ei le utilizează din ce în ce mai des, au ucis în 2011 circa 1.000 de persoane. Alte 15 la sută dintre civilii decedaţi au fost victime ale unor atentate sinucigaşe, al căror număr nu creşte, dar care au devenit din ce în ce mai ucigaşe.
Repartiţia geografică a deceselor imputabile conflictului a evoluat la rândul său. 'În timp ce conflictul s-a atenuat în sud, el s-a intensificat în regiunile din sud-est, est şi nord, având drept rezultat o creştere a numărului de civili afgani ucişi în aceste zone', se spune în raportul Unama.
ONU semnalează de asemenea o creştere a numărului de decese atribuite trupelor pro-guvernamentale, în special ca urmare a bombardamentelor aeriene.
Ban Ki-moon, întâmpinat cu pietre şi pantofi la intrarea în Fâşia Gaza
Convoiul secretarului general al ONU Ban Ki-moon a fost atacat cu pietre şi pantofi aruncaţi de manifestanţi palestinieni la intrarea acestuia, joi dimineaţă, în Fâşia Gaza, guvernată de mişcarea islamistă Hamas. Mai multe zeci de manifestanţi, reuniţi la intrarea în teritoriul palestinian, au aruncat cu diverse obiecte la trecerea convoiului oficial, a constatat un jurnalist AFP aflat al faţa locului. Ei protestau împotriva faptului că şeful ONU nu vrea să se întâlnească cu familiile unor palestinieni deţinuţi de Israel. 'Atitudinea domnului Ban nu este nici morală, nici umană', a declarat pentru agenţia franceză de presă Abdallah Qandil, purtător de cuvânt al familiilor prizonierilor. Unii protestatari agitau pancarde în engleză cu mesaje precum 'Ban Ki-moon, ajunge cu parti pris-ul pentru Israel'.
Convoiul, al cărui traseu a fost puţin întârziat, şi-a continuat drumul spre Khan Yunes, în sudul Fâşiei Gaza, unde şeful ONU urmează să viziteze o şcoală şi un proiect de locuinţe finanţat de Japonia. El nu se va întâlni cu responsabili ai autorităţilor Hamas, organizaţie boicotată de comunitatea internaţională.
Ban Ki-moon îşi încheie joi o vizită de trei zile în Iordania, Israel şi teritoriile palestiniene cu ocazia căreia a încurajat cele două tabere /israelieni şi palestinieni/ să reia discuţiile 'exploratorii' angajate sub auspiciile Ammanului şi Cvartetului pentru Orientul Mijlociu /SUA, Rusia, UE, ONU/.
Egipt: Poliţia recurge la gaze lacrimogene pentru a împrăştia mii de protestatari, la Cairo
Poliţia egipteană a făcut uz de gaze lacrimogene pentru a împrăşita mii de manifestanţi, care doreau să ia cu asalt joi seara sediul Ministerului de Interne din Cairo, în semn de protest faţă de violenţele sângeroase produse în urmă cu o zi la un meci de fotbal în Port-Said, informează AFP, AP şi Reuters. Protestatarii, care scandau slogane împotriva autorităţii militare şi poliţiei, au fost opriţi de un cordon de poliţişti care le bloca înaintarea spre minister folosind grenade lacrimogene. Conform unui reprezentant al securităţii egiptene, manifestanţii au aruncat cu pietre în forţele de ordine. Mai mulţi protestatari au fost răniţi şi au fost evacuaţi din zonă. În Piaţa Tahrir, simbol al mişcării de protest de la începutul anului trecut, au fost observate mai multe ambulanţe care se îndreptau spre locul incidentelor.
Cel puţin 74 de persoane şi-au pierdut viaţa şi sute de persoane au fost rănite, miercuri seara, la Port Said, în cursul violenţelor, care au izbucnit după un meci între echipele Al-Masry şi Al-Ahly /3-1/, în campionatul de fotbal al Egiptului, determinând intervenţia armatei.
Rusia şi China blochează rezoluţia ONU asupra Siriei
Rusia şi China au blocat prin veto sâmbătă un proiect de rezoluţie al Consiliului de Securitate al ONU de condamnare a represiunii sângeroase din Siria, relatează AFP. Acest proiect de rezoluţie, care a fost susţinut de celelalte 13 ţări din Consiliu, exprima 'sprijinul' pentru planul Ligii Arabe de realizare a unei tranziţii democratice în Siria şi denunţa încălcările drepturilor omului comise de regimul sirian. Este a doua oară când Moscova şi Beijingul blochează astfel un proiect referitor la Siria.
Ambasadorul francez Gérard Araud a denunţat în faţa Consiliului acest 'dublu veto', vorbind de 'o zi tristă pentru acest Consiliu, pentru sirieni şi pentru prietenii democraţiei'. Amintind masacrarea locuitorilor din Hama în 1982, sub preşedintele Hafez el-Assad, şi pe cel din noaptea trecută, de la Homs, el a adăugat: 'oroarea este ereditară în Damasc'.
Potrivit opoziţiei siriene, peste 230 de civili au fost ucişi în bombardamentele armatei siriene asupra oraşului Homs, în noaptea de vineri spre sâmbătă. Damascul a dezminţit că ar fi bombardat acest oraş, afirmând că civilii fuseseră omorâţi de 'bande înarmate'.
Siria: Străvechea mănăstire ortodoxă Seydnaya - ţintă a atacurilor extremiste
Mănăstirea Ortodoxă Seydnaya din Siria, situată în apropiere de Damasc, a fost zilele trecute ţinta unor atacuri extremiste, care, din fericire, nu au provocat victime, informează ITAR-TASS, care citează surse ale Patriarhiei Antiohiei.
Atacul asupra străvechii mănăstiri ortodoxe, care se află la 30 kilometri nord de capitala siriană, a avut loc duminică, când în sfântul lăcaş erau foarte mulţi credincioşi şi pelerini. Două rachete au fost trase asupra mănăstirii, una lovind unul din zidurile ei, fără a exploda însă. 'A fost o minune a Maicii Domnului. Dacă ar fi explodat, atunci ar fi fost multe victime, întrucât proiectilul a lovit clădirea unde se află chiliile, lângă care se află orfelinatul', a declarat stareţa mănăstirii, potrivit agenţiei de presă ruse.
Mănăstirea Seydnaya deţine o icoană a Fecioarei Maria, care se crede că ar fi fost pictată de Sfântul Apostol Luca. Oraşul Seydnaya a fost sediul Patriarhiei Antiohiei vechi şi este considerat de multă lume ca al doilea loc după Ierusalim ca importanţă religioasă. Însuşi numele localităţii Seyda Naya înseamnă în siriană Doamna Noastră. Atacul asupra acestei mănăstiri a avut loc după ce, la 25 ianuarie, la Hama, în urma împuşcăturilor unor grupuri înarmare a fost omorât ieromonahul Vasile Nassar. Preotul a fost ucis în timp ce acorda ajutor unor localnici răniţi.
Potrivit datelor furnizare de Patriarhia Antiohiei, de la începutul protestelor din Siria au fost omorâţi peste 100 de creştini. În zonele de confruntare, unde acţionează grupuri înarmate, membrii familiilor creştine, inclusiv copii, sunt adeseori victime ale răpirilor cu scopul obţinerii unor sume de bani. Creştinii din Siria reprezintă aproximativ 10% din populaţia ţării.
Iranul a lansat cu succes un satelit de observaţie
Iranul a lansat vineri cu succes un mic satelit de observaţie experimental, cel de-al treilea din 2009, a informat mass-media iraniană, relatează AFP. 'Satelitul Navid a fost lansat cu succes (...) şi urmează să fie plasat pe orbită la o altitudine ce variază între 250 km şi 350 de km', a anunţat Hamid Fazeli, preşedintele Organizaţiei spaţiale iraniene, citat de agenţia oficială Irna. 'Satelitul cântăreşte 50 de kilograme şi a fost trimis cu ajutorul lansatorului Safir', a adăugat el.
Lansarea, care a avut loc în momentul în care Iranul celebrează începând de joi revoluţia islamică din februarie 1979, s-a produs în prezenţa preşedintelui Mahmoud Ahmadinejad, potrivit presei.
Navid, a cărei misiune este de a fotografia Pământul, a fost realizat de Universitatea Elm-o-Sanat (Ştiinţă şi Industrie). El are o durată de viaţă preconizată de un an şi jumătate şi 'face înconjurul pământului la fiecare 90 de minute', a precizat Hamid Fazel.
Iranul a plasat deja cu succes pe orbită doi mici sateliţi experimentali, Omid în 2009 şi Rassad în iunie 2011, cu ajutorul rachetei Safir. Lansarea de sateliţi de către Iran îngrijorează comunitatea internaţională, care se teme că programul său spaţial i-ar putea permite să dezvolte rachete balistice capabile să transporte focoase nucleare.
Compania aeriană ungară Malev şi-a întrerupt toate operaţiunile pentru a minimaliza pierderile
Compania aeriană ungară Malev şi-a întrerupt toate operaţiunile vineri începând cu ora locală 06:00, relatează agenţia de presă MTI. Boardul conducător al operatorului aerian a decis sistarea activităţii pentru a reduce pierderile financiare, se precizează într-un comunicat. În conformitate cu această decizie, toate serviciile au fost întrerupte după 66 de ani de activitate continuă, conform aceleiaşi surse.
În replică la rapoartele recente despre companie, mai mulţi subcontractori şi-au pierdut încrederea şi au solicitat să le fie plătite serviciile în avans, a explicat managerul Lorant Limburger. Această situaţie a accelerat cheltuielile până la un nivel de nesuportat pentru companie, a adăugat el.
De asemenea, în contextul unei decizii recente a Uniunii Europene defavorabile transportatorului ungar, acesta nu mai este capabil să asigure resursele necesare pentru funcţionarea companiei, a mai spus Limburger în comunicat. Compania a afirmat că pasagerii cu bilete deja cumpărate vor fi informaţi de angajaţi ai departamentului de relaţii cu clienţii în legătură cu aranjamente alternative de călătorie şi eventuale compensaţii.
Pe de altă parte, Ministerul ungar al Dezvoltării Naţionale a anunţat marţi că executivul de la Budapesta ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că toţi pasagerii Malev vor fi în siguranţă indiferent de circumstanţe.
Un feribot s-a scufundat în Papua Noua Guinee cu 350 de pasageri la bord
Un feribot cu 350 de pasageri la bord s-a scufundat după toate aparenţele în apele teritoriale din Papua Noua Guinee din cauza timpului nefavorabil, a anunţat joi compania maritimă Star Ships, făcând cunoscut că există 'supravieţuitori', transmite AFP.
Compania maritimă a pierdut contactul cu vasul MV Rabaul Queen spre ora locală 06.00, joi (20.00 GMT, miercuri), în timp ce naviga între porturile Kimbe West şi Lae, situate în zona de est a ţării, a precizat pentru AFP, purtătorul de cuvânt al companiei Star Ships, John Whitney. 'Echipe de salvare din Australia se află în zonă. Nu a fost raportat niciun deces', a menţionat el, adăugând că există 'supravieţuitori'. Nava a trimis un mesaj de alarmă în zorii zilei de joi, a confirmat pentru Xinhua Autoritatea pentru siguranţă maritimă (NMSA) din Papua Noua Guinee.
AGERPRES
