1050 - 13 noiembrie 2017 - EXTERNE

 

Trump adresează un mesaj susținătorilor săi la un an de la victoria în alegeri: "Felicitări tuturor celor jalnici!"
Președintele american Donald Trump a marcat miercuri un an de la victoria sa la alegerile prezidențiale printr-un mesaj ironic postat pe Twitter, în care a adresat felicitări susținătorilor săi, atașând și o fotografie realizată la bordul Air Force One, potrivit AFP.
"Felicitări tuturor celor 'JALNICI' și milioanelor de oameni care ne-au dat o victorie zdrobitoare MASIVĂ în colegiul electoral (304-227)!", a scris Trump în postare.
"Jalnici" este termenul folosit de Hillary Clinton la o recepție de strângere de fonduri în septembrie 2016, pentru a califica "jumătate" dintre susținătorii rivalului său republican, despre care a spus că sunt "rasiști, sexiști, homofobi, xenofobi, islamofobi". Cuvântul este evocat, de atunci, cu mândrie de susținătorii miliardarului pentru a denunța disprețul arătat de democrată față de ei.
În imaginea care însoțește mesajul, liderul american se află la biroul său din avionul prezidențial, înconjurat de colaboratorii săi din campanie și care l-au urmat la Casa Albă, între care Jared Kushner, ginerele său, Stephen Miller, consilier, și Hope Hicks, directoarea pentru comunicare a executivului. Toți au degetul mare ridicat în semn de victorie și surâd.
Președintele american se află în prezent într-un turneu în Asia .
Donald Trump a câștigat 304 de voturi în Colegiul electoral, conform modului de alegere indirectă a președintelui SUA. Acest scor este inferior însă celor două victorii repurtate de Barack Obama (365 și 332), dar superior celor câștigate de George W.Bush (271 și 286).
Democrata Hillary Clinton, așa cum ea reamintește cu regularitate, a obținut majoritatea sufragiilor, 48% față de 45,9%, cât a acumulat miliardarul republican.

Coreea de Nord: Trump promite la Seul să utilizeze toate instrumentele politice, dar ia în calcul și opțiunea militară
Statele Unite ale Americii sunt pregătite să utilizeze întreaga gamă de forță militară pentru a stopa un atac nord-coreean, a declarat marți la Seul președintele american Donald Trump, adăugând că el se axează pe utilizarea "tuturor instrumentelor disponibile în afara acțiunii militare" pentru rezolvarea dosarului nord-coreean pentru a preveni un conflict, relatează Reuters.
"Coreea de Nord este o amenințare mondială care necesită o acțiune mondială", a afirmat Trump în conferința de presă comună cu omologul său sud-coreean Moon Jae-In în finalul discuțiilor la palatul prezidențial de la Seul.
În cadrul acestei întâlniri, președintele sud-coreean i-a spus lui Donald Trump că speră ca această vizită diminueze anxietățile sud-coreene față de Phenian și să devină un "punct de cotitură în rezolvarea problemei nucleare nord-coreene".
"Ne rugăm lui Dumnezeu să nu fie nevoie niciodată să folosim" forța militară împotriva Coreei de Nord, a declarat președintele american, citat de dpa, după ce a descris "forța" armatei americane în regiune, unde submarine nucleare și portavioane au fost trimise ca un avertisment transmis liderului nord-coreean Kim Jong-Un pentru ca acesta să sisteze programele nuclear și balistic.
"Cred cu adevărat că are sens venirea la masa negocierilor a Coreei de Nord", a spus președintele american, indicând că vede o "anumită mișcare" în acest sens din partea Phenianului și a salutat rolul "foarte util" al Beijingului în acest dosar, relatează AFP. "Da, văd unele lucruri mișcându-se", a spus el, fără facă precizări. "Cred că progresăm mult", a mai spus el. "Sperăm că și Rusia va fi utilă în același fel", a continuat șeful statului american în cursul celei de-a doua etape a maratonului său diplomatic în Asia .
Alături de omologul său sud-coreean, el a subliniat că alianța dintre Washington și Seul este "mai importantă ca oricând".
Dar președintele american, care susține ideea că toate opțiunile sunt pe masă pentru a reglementa dosarul nord-coreean, a reafirmat marți după-amiază că este pregătit să utilizeze opțiunea militară "dacă va fi necesar".
Prima vizită oficială în Coreea de Sud, până miercuri, a președintelui american intervine după luni de degradare continuă a situației din Peninsula Coreeană. Cauza o constituie intensificarea programelor militare ale Phenianului, care a realizat în septembrie cel de-al șaselea test nuclear, cel mai puternic de până acum, și a testat mai multe rachete susceptibile potențial să atingă teritoriul american.
"În final, se va găsi o soluție" problemei nord-coreene, a promis marți Donald Trump la Camp Humphreys , cartierul general al celor 28.500 de militari americani staționați în Coreea de Sud.

Președintele Chinei așteaptă rezultate 'pozitive și importante' de la vizita lui Donald Trump
Președintele chinez Xi Jinping a declarat miercuri că așteaptă rezultate 'pozitive și importante' de la vizita omologului său american Donald Trump la Beijing, informează agenția Xinhua, preluată de AFP.
Cei doi lideri urmează discute joi asupra programului nuclear al Coreei de Nord — China fiind principalul aliat al acestei țări—, și despre deficitul comercial al SUA în relațiile bilaterale cu China .
Trump, sosit miercuri la Beijing , va rămâne în această țară asiatică până vineri dimineața.
China este a treia etapă a turneului asiatic al președintelui american, care a întreprins înainte de aceasta vizite aliaților săi sud-coreean și nipon.
Înainte de a pleca miercuri din Coreea de Sud, Donald Trump a atenționat încă o dată Coreea de Nord, cerându-i în același timp lui Kim Jong-Un să iasă din izolare.

NATO își va consolida misiunea din Afganistan cu 3000 de soldați, anunță Jens Stoltenberg
Organizația Tratatului Nord-Atlantic (NATO) a decis să-și întărească misiunea de consiliere și asistență pentru forțele militare afgane, al cărei efectiv va crește de la circa 13.000 în prezent la 16.000 de soldați, a anunțat marți la Bruxelles secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, transmit Reuters și AFP.
După această consolidare, misiunea se va concentra îndeosebi pe antrenarea militarilor afgani, cu accent pe pregătirea forțelor speciale, pe dezvoltarea unei forțe aeriene afgane și pe procesul de formare din școlile militare, a explicat Jens Stoltenberg în cadrul unei conferințe de presă la sediul NATO din Bruxelles.
Decizia privind creșterea efectivelor "Resolute Support" (Sprijin ferm), cum se numește misiunea aliată de consiliere și asistență pentru armata afgană, urmează fie adoptată oficială joi, în cea de-a doua zi a reuniunii miniștrilor apărării din NATO care are loc săptămâna aceasta în capitala belgiană.
Stoltenberg a precizat marți că întăririle vor proveni "jumătate din SUA și circa jumătate" din alte țări ale Alianței Nord-Atlantice și parteneri ai săi.
La începutul lunii trecute, ambasadoarea Statelor Unite ale Americii pe lângă Alianță, Kay Bailey Hutchison, a anunțat că Washingtonul le-a cerut aliaților din NATO să trimită "circa o mie" de soldați suplimentari în Afganistan, unde SUA intenționează de asemenea să-și majoreze prezența. Ea a menționat că, în cadrul "noii strategii" anunțate de președintele american Donald Trump, Washingtonul are în vedere o întărire a acestei prezențe constând în "3000 de militari americani și în jur de o mie de soldați aliați".
Noua abordare americană a fost decisă în august, după o îndelungată evaluare a situației, în condițiile în care Donald Trump a pledat multă vreme pentru retragerea din Afganistan, în timp ce talibanii au început să recucerească din terenul pierdut, controlând în prezent aproape 40% din teritoriul țării.
Secretarul general al NATO a subliniat marți că misiunea Resolute Support nu va reveni la operațiunile de luptă, ca înainte de 2015.
SUA au trimis în Afganistan și membri ai forțelor speciale, care luptă alături de soldații afgani împotriva talibanilor, operând însă în afara misiunii NATO.

SUA cer Arabiei Saudite să-i judece în mod 'corect și transparent' pe cei arestați în campania anticorupție
Washingtonul a cerut miercuri Arabiei Saudite ca procesele împotriva celor acuzați de corupție să fie 'corecte și transparente', după campania în care au fost arestați zeci de prinți, politicieni și oameni de afaceri saudiți, campanie considerată însă de unele media ca fiind una de epurare politică.
'Solicităm în continuare autorităților saudite trimită în fața justiției persoanele despre care cred că au fost funcționari corupți (...) Sperăm că o vor face într-un mod corect și transparent. Cerem guvernului Arabiei Saudite procedeze în acest mod', a declarat miercuri, potrivit agenției EFE, purtătoarea de cuvânt a Departamentului american de Stat, Heather Nauert, răspunzând unei întrebări pe acest subiect.
Începând de sâmbătă noaptea au fost arestați sub acuzația generică de corupție zeci de membri ai familiei regale, prinți, politicieni și oameni de afaceri saudiți, o operațiune executată de un organism creat ad-hoc și condus de prințul moștenitor Mohammad bin Salman, care a acaparat tot mai multe sfere ale puterii de când a fost desemnat de regele Salman succesor la tron, în luna iunie.
'Consideră Departamentul american de Stat că Arabia Saudită desfășoară acțiuni împotriva corupției, inclusiv arestările de la sfârșitul săptămânii, în mod corect și transparent?', a insistat un ziarist prezent la briefingul de presă susținut de purtătoarea de cuvânt a diplomației americane.
'Pot doar amintesc ce a spus guvernul saudit. Au explicat că acești funcționari sunt vinovați de anumite fapte de corupție. Nu voi merge dincolo de ce a spus guvernul saudit', a răspuns Heather Nauert. 'Continuăm urmărim situația. Ne-au asigurat că orice proces se va desfășura în mod corect și transparent și sperăm că așa va fi', a completat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, care a amintit de mai multe ori 'relația bună și de lungă durată' între SUA și Arabia Saudită.
Lista celor arestați nu a fost încă publicată oficial, dar conform presei ea ar cuprinde deocamdată circa 50 de persoane, printre care 11 prinți, 4 dintre ei fiind miniștri.
Regimul saudit pare mizeze în această campanie și pe sprijinul populației, în special a celei tinere (70% din populație are sub 30 de ani), mai ales că operațiunea declarată ca fiind una împotriva corupției survine într-o perioadă marcată de creșteri de taxe și prețuri.
Un sprijin a venit și din partea președintelui SUA, Donald Trump, care a spus că cei arestați în Arabia Saudită 'mulgeau' țara de bani.

De la tribuna summitului APEC, Trump denunță "fantasmele dictatorului" de la Phenian
Președintele american Donald Trump a denunțat vineri "fantasmele dictatorului" de la Phenian, apreciind că Asia nu poate fi luată ostatică de către regimul nord-coreean, relatează France Presse.
"Viitorul acestei regiuni și al minunaților săi locuitori nu pot fi luate ostatice de fantasmele de cucerire violentă ale unui dictator și prin șantaj nuclear", a declarat Trump la summitul Forumului de cooperare economică Asia-Pacific (APEC), care și-a început lucrările vineri la Da Nang, în Vietnam.
În cursul primelor trei etape ale turneului său asiatic — Japonia, Coreea de Sud , China — președintele american a insistat asupra necesității ca toate "țările responsabile" să-și accentueze presiunea asupra Phenianului pentru ca acesta să-și abandoneze programul nuclear.
Joi, la Beijing, el l-a invitat pe omologul său chinez Xi Jinping să acționeze "rapid". China, principalul partener comercial al Coreei de Nord, poate reglementa această problemă "ușor și rapid", a insistat el.
Presa oficială nord-coreeană a reiterat vineri că regimul de la Phenian nu este dispus în niciun caz să negocieze asupra eventualului sfârșit al acestui program, calificând această idee drept "stupidă".
"Noi nu ne opunem dialogului, dar nu vom pune niciodată problemele legate de interesele supreme ale Coreei de Nord și de securitatea cetățenilor săi pe masa negocierilor", subliniază un editorial publicat în ziarul guvernamental Minju Joson.

Primarul democrat al New York-ului a fost reales pentru un nou mandat
Primarul democrat al New York-ului, Bill de Blasio, a fost reales fără probleme marți pentru un nou mandat de patru ani, au relatat media americane, citate de AFP.
Primarul, care se prezintă ca un apărător al locuitorilor New York-ului în fața lui Donald Trump, a câștigat cu ușurință competiția cu 64,7% din voturi, depășindu-și la mare distanță rivala republicană Nicole Malliotakis, care nu a acumulat decât 29,5% dintre sufragii.
Chiar dacă a fost reales fără entuziasm, victoria lui de Blasio, un american de origine italiană de 56 de ani, era așteptată: New York-ul este un fief al democraților și Malliotakis, în pofida unei campanii combative, este foarte puțin cunoscută.
Una dintre principalele măsuri ale primului mandat al lui de Blasio, un democrat foarte de stânga, era să deschidă grădinițe publice în capitala financiară americană pentru toți copiii începând de la trei de ani.
De asemenea, el l-a atacat puternic pe Donald Trump în privința măsurilor sale privind imigrația, musulmanii și clandestinii.
În timpul campaniei electorale, De Blasio a pus accentul pe ceea ce a reușit să facă, în special, în ceea ce privește creșterea numărului de locuri de muncă, extinderea programului de subvenționare pentru locuințe, scăderea criminalității, anularea practicii poliției de a opri și percheziționa la întâmplare trecătorii.
Dimpotrivă, Nicole Malliotakis a denunțat în timpul campaniei refuzul acestuia de a coopera cu serviciile federale în căutarea imigranților fără acte legale.

Jean-Claude Juncker face apel la Europa să respingă "otrava" naționalismului și separatismului, în contextul crizei catalane
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a îndemnat joi Europa să ia atitudine împotriva separatismului, într-un moment în care demersurile vizând independența Cataloniei au creat profunde diviziuni în Spania, relatează Reuters.
"Naționalismele sunt o otravă care împiedică Europa conlucreze", a spus Juncker într-un discurs susținut la Universitatea din Salamanca , unde i-a fost acordat titlul de Doctor Honoris Causa.
"Nu putem sta cu brațele încrucișate, a venit timpul să facem ce trebuie făcut. Spun 'nu' oricărei forme de separatism care slăbește Europa și adâncește fisurile existente", a subliniat președintele executivului european.
Confruntarea dintre Madrid și susținătorii independenței catalane, declanșată în urma referendumului de la 1 octombrie privind autodeterminarea, referendum interzis de guvernul spaniol, a alimentat sentimentele separatiste dincolo de granițele Spaniei, notează Reuters.
Remarcile lui Juncker sunt de natură să-l dezamăgească și mai mult pe fostul premier catalan Carles Puigdemont, care a plecat în Belgia după ce guvernul central de la Madrid a reacționat la declarația catalană de independență destituind administrația regională pe care o conducea. Puigdemont are ambiția de a obține sprijin la Bruxelles pentru campania sa în favoarea independenței și a făcut apel la intervenția Uniunii Europene, dar fără succes până acum, menționează Reuters.
În ce o privește, UE se confruntă la rândul ei cu provocare fără precedent la adresa unității sale, în urma deciziei Marii Britanii de a ieși din blocul comunitar.
Premierul spaniol Mariano Rajoy, aflat alături de Juncker la Salamanca , i-a mulțumit joi pentru sprijinul acordat "în aceste vremuri dificile". Jean Claude Juncker "a sprijinit acțiunile guvernului spaniol, și-a exprimat respectul față de constituția, legile și sistemul legal din Spania", i-a asigurat șeful guvernului central spaniol pe studenții și profesorii prezenți la eveniment.

Catalonia îi îngrijorează pe spanioli mai mult decât corupția
Independența Cataloniei a devenit în octombrie a doua problemă care îi îngrijorează pe spanioli, după șomaj și trecând în fața corupției, potrivit barometrului trimestrial al Centrului de Investigații Sociologice (CIS), informează marți AFP.
La întrebarea 'care este, în opinia dumneavoastră, principala problemă care există în prezent în Spania?', persoanele intervievate au răspuns în mod spontan 'șomajul' în proporție de 66,2%, apoi 'independența Cataloniei' (29%), înainte de 'corupție și fraudă' (28,3%), potrivit CIS, finanțat de guvern.
În iulie, prima problemă invocată era tot șomajul (70,6%), a doua era corupția (45,3%), iar a treia politicile în general (21,8%). În urmă cu trei luni, independența Cataloniei nici nu apărea printre primele zece probleme citate, îngrijorând doar 2,6% dintre respondenți.
Acest nou sondaj a fost realizat în perioada 1-11 octombrie, pe un eșantion de 2.487 de persoane.
Este vorba despre prima anchetă realizată de CIS după organizarea, la 1 octombrie, a referendumului interzis asupra independenței Cataloniei.
Însă această anchetă a fost realizată înainte de proclamarea unilaterală a independenței, la 27 octombrie, de parlamentul catalan, care a fost urmată imediat de o punere a regiunii sub tutela Madridului.
Dacă ar avea loc alegeri legislative, Partidul Popular (PP, conservator) al premierului Mariano Majoy s-ar menține pe primul loc, cu 28% din simpatii, cu o ușoară scădere comparativ cu luna iulie (28,8%), potrivit sondajului.
Cu toate acestea, guvernarea PP a fost calificată drept 'proastă' sau 'foarte proastă' de 54,6% dintre cei intervievați, iar 78,6% au declarat că au 'puțină încredere' sau 'niciun pic de încredere' în șeful executivului, Mariano Rajoy.
În cazul unor noi alegeri, Partidul Socialist ar rămâne primul partid al opoziției, cu 24,2% (comparativ cu 24,9% în iulie). Partidul stângii radicale Podemos și aliații săi ar rămâne pe poziția trei (18,5%), dar cu o scădere mai accentuată în raport cu iulie (20,3%).
Partidul liberal Ciudadanos, înființat în Catalonia în 2005 pentru a contra secesionismul, se menține pe poziția a patra (17,5%), dar în creștere cu 3 procente comparativ cu luna iulie (14,5%).
Catalonia , al cărei guvern secesionist a fost destituit, se află în prezent sub administrația directă a Madridului. Rajoy a convocat alegeri regionale pentru 21 decembrie.

Principalele partide separatiste din Catalonia eșuează în formarea unei coaliții în perspectiva alegerilor
Partidul Democrat (PDeCAT) al liderul destituit al Cataloniei, Carles Puigdemont, și Esquerra Republicana de Catalunya (ERC, stânga) au eșuat marți seară să alcătuiască un front unit pentru alegerile regionale anticipate de la 21 decembrie, relatează Reuters
Incapacitatea lor de a ajunge la o înțelegere riscă să le complice campania electorală și să le reducă șansele de a obține din nou majoritatea în viitorul parlament regional.
"A fost imposibil să se formeze o listă comună și, în consecință, va trebui să creăm un front comun pornind de la candidaturi diferite", a anunțat într-un comunicat Sergi Sabria, deputat ERC, la expirarea termenului legal stabilit pentru alcătuirea coalițiilor electorale.
Chiar dacă partidul lui Puigdemont și formațiunea vicepreședintelui executivului, Oriol Junqueras, conservă capacitatea de a se alia după alegeri, imposibilitatea de a se pune de acord înaintea votului ar putea provoca, în plus, o luptă internă pentru putere.
Carles Puigdemont, care se află de câteva zile în Belgia, și Oriol Junqueras, aflat în arest preventiv pentru rebeliune, secesiune și deturnare de fonduri, sunt principalele două figuri ale mișcării separatiste catalane care a determinat Madridul să plaseze regiunea sub tutelă, la 27 octombrie, la câteva ore după votul în parlamentul catalan a unei declarații unilaterale de independență.
Potrivit unui sondaj publicat duminică în cotidianul La Vanguardia, trei formațiuni favorabile independenței — ERC, CUP (Candidatura d'Unitat Popular, de extremă stânga) și PDECat — și-ar adjudeca între 66 și 69 din mandate în parlamentul cu 135 de locuri, unde majoritatea absolută este de 68 de locuri.
Ca procentaj, acest rezultat ar însemna 46% din voturi, cu 1,8% mai puțin decât la ultimele alegeri regionale, care au avut loc în septembrie 2015.
Cele trei formațiuni dispun în prezent de 72 de locuri.
Un alt sondaj publicat de cotidianul conservator La Razon arată că aceleași trei partide ar obține numai 65 de locuri la scrutinul anticipat.
În schimb, partidele unioniste ar urma să fie votate de mai mulți alegători: Partidul Popular al premierului spaniol Mariano Rajoy, formațiunea centristă Ciudadanos și Partidul Socialist din Catalonia ar putea totaliza 44% din voturi, cu 5% mai mult decât în 2015, conform sondajului publicat de La Vanguardia.

Rusia: Ceremonii modeste cu ocazia centenarului Revoluției din Octombrie
Rusia marchează marți fără strălucire cei 100 de ani de la Revoluția bolșevică din Octombrie, seism politic major al secolului al XX-lea, Kremlinul temându-se de glorificarea schimbării regimului prin forță, comentează AFP.
Dacă aniversarea Revoluției era celebrată cu mare pompă în perioada sovietică, cu o mare defilare în Piața Roșie în fiecare 7 noiembrie, în prezent în programul oficial sunt prevăzute expoziții foarte modeste și colocvii la nivel de specialiști.
O defilare a avut totuși loc marți în Piața Roșie, dar a fost doar o reconstituire în uniforme de epocă a paradei din 1941 în cursul bătăliei pentru Moscova, în plin al Doilea Război Mondial, când soldații au plecat din Piața Roșie direct pe front.
Iar rarele manifestări dedicate marelui public reprezintă pentru autorități ocazia de a pune accentul pe importanța unității naționale și a reconcilierii, evitând evoce subiectele sensibile.
Președintele Vladimir Putin va trata această dată ca pe oricare altă zi de lucru, a indicat purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov.
Partidul Comunist, care rămâne cel mai mare partid de opoziție în parlamentul rus, a programat o adunare în apropierea unei statui a lui Karl Marx, nu departe de Kremlin. Acest eveniment nu ar urma reunească mai mult de 5.000 de participanți.
Mișcarea stângii naționaliste O altă Rusie, condusă de scriitorul Eduard Limonov, a prevăzut de asemenea o manifestație la Moscova, autorizată de municipalitate. Circa 20 dintre susținătorii săi au fost arestați luni la Sankt-Petersburg.
Foarte puține ziare rusești au ales marți deschidă prima pagină cu informații despre aniversarea Revoluției, mulțumindu-se să amintească de eveniment sau publicând comentarii ale istoricilor. "Marea sărbătoare sau marea tragedie?", scrie pe prima pagină tabloidul popular Komsomolskaia Pravda.
Vladimir Putin a evitat cu grijă până în prezent cea mai mare parte a evenimentelor organizate pentru centenar, inclusiv un spectacol de sunet și lumină în 3D, proiectat în weekend pe fațada Palatului de Iarnă în orașul său natal, Sankt-Petersburg.
Unul dintre singurele evenimente legate de ceremoniile la care Putin a participat a fost inaugurarea unei noi biserici la Moscova, pe care el calificat-o "profund simbolică", întrucât sosirea la putere a comuniștilor în 1917 a dus la persecutarea clerului și a credincioșilor.
La sfârșitul lunii octombrie, Putin a mai inaugurat un monument, în semn de omagiu pentru victimele represiunilor politice, asigurând astfel că vrea "să tragă o linie" peste divizările din trecut.
Revoluția este o "parte integrantă și complexă a istoriei noastre", care trebuie "să fie tratată obiectiv și cu respect", a declarat în noiembrie Putin, care s-a străduit, de la sosirea sa la putere, să reconcilieze societatea și memoria națională.
Nu se pune problema pentru el tranșeze între Rusia țaristă, căreia îi laudă stabilitatea și valorile tradiționale, și Rusia sovietică, al cărei produs pur este el, notează AFP.
Comitetul creat pentru centenarul Revoluției din Octombrie reflectă prudența lui Vladimir Putin în domeniu. Din el fac parte personalități independente și critici ai puterii, miniștri și responsabili ai Bisericii Ortodoxe, dar niciun membru al Partidului Comunist actual sau monarhiști.
Pentru Kremlin, manifestările dedicate Revoluției trebuie servească "la tragerea de învățăminte" din trecut. Și aceste "învățăminte" sunt clare: respingerea oricărei veleități de contestare a puterii în stradă, mai ales cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din martie 2018 la care nimeni nu se îndoiește că Putin se va prezenta pentru un al patrulea mandat.
Cea mai mică formă de contestare este imediat diabolizată de putere, care vede în orice protest social sau politic opera unor forțe "antipatriotice" mai mult sau mai puțin legate de străinătate.
De altfel, poliția rusă a arestat în weekend sute de manifestanți anti-Putin, care au ieșit în stradă la apelul unui opozant radical aflat în exil, precum și zeci de membri ai unor grupuri naționaliste.
Pentru cea mai mare parte a rușilor, centenarul Revoluției ar urma treacă aproape neobservat. Potrivit unui studiu comandat de Partidul Comunist, 58% din populație nu este nici măcar la curent cu aniversarea.
"Țara care își extrăgea altădată însăși existența din Revoluția din Octombrie observă acum centenarul său printr-o tăcere asurzitoare", a rezumat istoricul Ivan Kurilla în ziarul Vedomosti.

Refugiați protestează în fața ambasadei Germaniei la Atena: 'Mama Merkel, deschide ușa!'
Peste o sută de refugiați, unii dintre ei în greva foamei, au protestat miercuri în fața ambasadei germane la Atena, ei cerând să ajungă cât mai repede în Germania în virtutea dreptului de reunificare familială, relatează agențiile DPA și EFE.
Un grup de refugiați, în special sirieni, irakieni și afgani, au instalat cu o săptămână în urmă o tabără în piața Syntagma, o parte dintre ei intrând în greva foamei. Ei se plâng în special că autoritățile germane nu respectă termenul maxim de șase luni de la data acceptării solicitanților de azil dincolo de care s-au angajat să-i primească și pe membrii familiilor acestora, care atrag atenția și asupra faptului că trebuie să li se asigure transportul gratuit din Grecia până în Germania.
În protestul de miercuri, refugiații au pornit într-un marș dinspre respectiva piață către ambasada Germaniei, purtând pancarte pe care se putea citi: 'Deutschland, Germania ' sau 'Mama Merkel, deschide ușa!'.
Printre protestatari s-au numărat și 14 refugiați din grupul celor intrați în greva foamei. 'Vreau doar un bilet de avion pentru Germania', spune Abdul, un refugiat sirian în vârstă de 17 ani care și-a pierdut părinții în război și dorește să ajungă la fratele său care s-a stabilit la Stuttgart.
La rândul ei, o siriancă în vârstă de 33 de ani afirmă că ea și alți refugiați au primit toate documentele ce le permit să plece în Germania în virtutea dreptului de reunificare familială, dar așteaptă de peste un an să fie transferați în această țară.
Mai mulți refugiați au spus reporterului agenție EFE că familiile lor aflate în Germania vor organiza și ele un protest la Berlin în fața Ministerului de Interne german.
Presa greacă a scris anterior că Germania și Grecia s-ar fi înțeles în secret în luna mai să încetinească reunificarea familiilor migranților rămași pe teritoriul grec după închiderea rutei balcanice, relatări dezmințite de guvernele din ambele țări. Conform autorităților de le Berlin , în primele nouă luni ale anului în curs 1.912 solicitanți de azil au ajuns în Germania în baza dreptului de reunificare familială așa cum este definit de regulile Uniunii Europene.
Dar, pe de altă parte, în virtutea Regulamentului de la Dublin (ce reglementează soluționarea cererilor de azil în UE), în Grecia au fost returnați în aceeași perioadă din 12 state comunitare 1.003 solicitanți de azil, cei mai mulți fiind trimiși înapoi de Germania, respectiv 891.
În urma închiderii rutei balcanice, în Grecia au rămas blocați circa 60.000 de migranți, majoritatea sirieni, irakieni și afgani care doresc să ajungă în vestul Europei, în special în Germania.
'Mii de persoane stau în condiții inumane în (taberele din) insule și mii de persoane așteaptă să se reunească cu familiile lor în alte țări', menționează într-o scrisoare adresată premierului Alexis Tsipras o refugiată afgană care dorește și ea plece la soțul ei refugiat în Germania . Fiul ei a ajuns în centrul atenției după ce a fost ales prin tragere la sorți să poarte steagul Greciei ca reprezentant al școlii sale la defilarea de Ziua Națională, pe 28 octombrie, dar i-a fost refuzat acest gest pe motivul că este refugiat.
În urma polemicilor create de acest caz și pentru a combate criticile cu privire la discriminarea migranților în Grecia, premierul Tsipras l-a primit pe acest copil, Megaro Maximu, într-o vizită la reședința sa oficială.

Secretarul general al ONU se declară 'extrem de îngrijorat' de criza din Liban
Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, s-a declarat vineri 'extrem de îngrijorat' de actuala criză politică din Liban, țară al cărei premier, Saad Hariri, și-a anunțat sâmbătă demisia atunci când se afla la Riad, transmit France Presse și DPA.
''Am fost în legătură (în această săptămână), la nivel politic și diplomatic, cu Arabia Saudită, Liban și alte câteva țări'', a declarat Guterres în fața presei.
''Acesta este un subiect ce reprezintă o mare îngrijorare pentru noi. Ceea ce dorim este ca pacea să fie menținută în Liban. Este esențial ca în regiune nu survină vreun nou conflict, ce ar putea avea consecințe devastatoare. În același timp, este important să fie apărate unitatea și stabilitatea Libanului și funcționarea instituțiilor libaneze'', a adăugat el.
Aflat sâmbătă la Riad, Saad Hariri, un protejat al Arabiei Saudite, și-a anunțat demisia din funcția de premier și a acuzat mișcarea șiită libaneză Hezbollah și aliatul său iranian că 'sugrumă' Libanul.
În ultimele zile s-au multiplicat întrebările despre libertatea de mișcare a lui Hariri. Potrivit grupării șiite Hezbollah, Saad Hariri, care deține și cetățenia saudită, ar fi în 'detenție' în Arabia Saudită. Însă conform Franței, el este 'liber să se deplaseze' în Arabia Saudită.
În ceea ce-l privește, președintele libanez Michel Aoun a anunțat că va accepta sau va respinge demisia lui Hariri numai după ce acesta revine în țară.
Demisia premierului Saad Hariri a survenit într-o perioadă de tensionare a relațiilor între puterile regionale Arabia Saudită și Iran, care susțin părți beligerante diferite în mai multe conflicte din Orientul Mijlociu.
Libanul a fost scena unui război civil între anii 1975 și 1990 și implicat într-un conflict cu vecinul său de la sud, Israel, în 2006.

AGERPRES

top

.....