Vizita a doi studenţi din Cluj în Rockford, Illinois - de Diana Matei
Expoziţie de artă deschisă de o româncă la Los Angeles
Primul festival al filmului românesc la Charlotte, Carolina de Nord - 28-29 august, 2010
Elvis Presley la ceas aniversar - de George Coman, Vancouver, WA
Români cu care ne mândrim - 100 de ani de aviaţie românească - de Ion Stoica, Moreni
Informaţii legislative
Constelaţii zodiacale în rondeluri - de George Băjenaru, Wakefield, Massachusets
O carte a comunităţii româneşti

Vizita a doi studenţi din Cluj în Rockford, Illinois
de Diana Matei - premiul I la concursul Mărţişorului 2010 secţia pictură

Experienţa trăită pe partea cealaltă a globului a fost poate una unică şi de care îmi voi aminti mereu cu drag. Întotdeauna mi-am dorit să vizitez Statele Unite ale Americii, deoarece filmele americane m-au făcut curioasă şi priveam totul ca pe o altă lume, o lume nouă. De aceea vreau să le mulţumesc celor care au venit cu ideea oraşelor înfrăţite (Cluj-Napoca cu Rockford), cu ideea promovării sărbătorii de Mărţişor şi peste hotare şi, mai ales, cu ideea concursului, prin intermediul căruia am câştigat o experienţă de neuitat, distractivă, interactivă, dar mai ales, educativă.
Am avut marea plăcere de a întâlni doar oameni bine intenţionaţi, amabili şi extrem de frumoşi sufleteşte, acolo în USA, iar doamna Ramona Cornea, cea care ne-a primit şi găzduit în casa dânsei, este o femeie extraordinară, pe care nu o voi uita niciodată. A avut grijă să ne simţim bine clipă de clipă, neavând cum să ne plictisim niciodată. În fiecare zi am vizitat locuri impresionante şi mereu învăţam câte ceva nou.
Eu împreună cu celălalt câştigător, Tudor Oltean, am văzut o mulţime de locuri formidabile, precum: muzee de artă, muzeul în memoria celor care şi-au pierdut viaţa în război, satul natal şi mormântul renumitului preşedinte american Lincoln, campusuri studenţeşti, “gropi” de gunoi (landfield-uri), un canion lăsat în urma gheţarilor, cel mai mare acvariu din lume, meciuri de golf şi baseball, staţii de pompieri, nuntă tipic americană, parcuri acvatice, organizaţii non-profit pentru a ajuta tinerii, mall-uri şi restaurante, parcuri naţionale, o grădină japoneză, diferite monumente, două capitolii, marea metropolă Chicago şi nu în ultimul rând, grădina oraşelor înfrăţite. De asemenea, am plutit pe râul Mississippi şi pe lacul Michigan; toate acestea m-au ajutat să pot compară România cu statele americane în care am fost (Illinois,Wisconsin şi Iowa). Într-adevăr, România este puţin mai nedezvoltată decât America, însă nu e de mirare, având în vedere toate războaiele şi perioada comunistă prin care am trecut (americanii nu au avut atâtea necazuri precum noi).
În opinia mea, o adevărată problemă cu care ne confruntăm în ţara noastră este de fapt comportamentul şi mentalitatea locuitorilor. Ce mi-a plăcut cel mai mult în America a fost optimismul, încrederea, calmul, amabilitatea şi buna intenţie a oamenilor; lucruri care sunt esenţiale pentru a răzbi în orice situaţie. Însă, toate acestea lipsesc la mulţi tot datorită perioadelor nefaste prin care au trecut.
Prin urmare, pot să numesc această excursie pe care am făcut-o, o experienţă de viaţă, o experienţă care m-a ajutat foarte mult, căci atât părinţii cât şi prietenii m-au remarcat că fiind o persoană mai calmă şi mai ambiţoasă, care priveşte cu încredere viitorul, de când am venit de acolo. Acestea sunt lucruri pe care le poţi dobândi şi prin autoeducare şi în împrejurimi optime, iar eu am fost norocoasă că am avut această ocazie. Am învăţat multe şi am avut ocazia să privesc lumea nu doar din Europa ci şi de pe alt continent. Tot din America am venit cu multe idei şi proiecte, iar câteva dintre ele voi încerca să le prezint şi domnului primar Apostu, cum ar fi asociaţiile de ajutor pentru tinerii dezorientaţi şi “gropile” de depozitare a gunoiului (lucru de care avem neapărat nevoie, în opinia mea).
Aşadar, felicitări organizatorilor concursului de Mărţişor pentru oportunitatea dată elevilor de a vizita o altă “lume”, de a învăţa din această experienţă, prin intermediul artei şi a creativităţii. Le mulţumesc doamnei Ramona Cornea, doamnei Emilia Botezan, doamnei Diana Birtar şi domnului primar al oraşului Cluj-Napoca.

top

Expoziţie de artă deschisă de o româncă la Los Angeles
“O nouă Galerie de Artă s-a deschis pe 7 august a.c., în centrul Los Angelesului, prezentând picturile unei artiste plastice de naţionalitate română, cu reşedinţa în Statele Unite de peste 26 de ani, pe nume Claudia “Cotrutza” French.
“The Cotrutza Gallery” are lucrări în această lună august (coincidenţă sau nu?) cu subiect despre experienţe şi amintiri din epoca comunistă, în care ea a trăit, şi au inspirat-o pentru aceste picturi, dar şi cu scopul de a face publicul american mai curios şi educat în ceea ce priveşte cultura, istoria şi timpurile grele prin care a trecut poporul român în timpul anilor petrecuţi sub dictatura lui Nicolae Ceauşescu.
Pentru că în această lună, pe 23 august, se sărbătorea Eliberarea României de sub jugul fascist, şi toţi românii se întâlneau, aveau vacanţă, se duceau la reuniuni familiale, Galeria de Artă Cotrutza s-a deschis în acea zi, de la ora 7- 9 p.m., exclusiv pentru români, şi invită nu numai pe toţi iubitorii de artă, dar şi pe cei care vor să cunoască şi să întâlnească pe alţi compatrioţi.
Adresa Galeriei este: 446 S. Main St., Los Angeles, CA 90013. Tel.: (909) 534-5400. Orarul săptămânal este: Miercuri, Joi şi Vineri - de la 12 - 6 după-amiaza; Sâmbăta şi Duminica - de la 2 - 7 după amiaza.

top

Primul festival al filmului românesc la Charlotte, Carolina de Nord - 28-29 august, 2010
RoSCEC, Societatea română de schimburi culturale din Charlotte, Carolina de Nord, organizează, cu sprijinul ICRNY, prima ediţie a Festivalului de film românesc. În cadrul festivalului, vor fi prezentate patru filme aparţinând Noului Val al cinematografiei româneşti.
“Niki Ardelean, colonel în rezervă” (“Niki and Flo”) şi “A fost sau n-a fost?” (“12:08 East of Bucharest”) vor fi proiectate sâmbătă, 28 august 2010, la ora 19:00. “Niki Ardelean, colonel în rezervă” este regizat de renumitul regizor Lucian Pintilie. “A fost sau n-a fost?”, regizat de Cristian Porumboiu, s-a numărat printre cele mai bune filme selectate de New York Times în 2006 şi a câştigat premiul Cel Mai Bun Film la Festivalul de Film de la Cannes.
“Nunta Mută” (“Silent Wedding”) şi “Filantropica” (“Philantropy”) vor fi proiectate duminică, 29 august 2010, la ora 17:00. “Filantropica” este o comedie neagră în regia lui Nae Caranfil, care reuneşte actori români de renume, printre care Mircea Diaconu şi regretatul Gheorghe Dinică. Invitaţi speciali ai RoSCEC, regizorul şi scenaristul filmului “Nunta Mută”, Horaţiu Mălăele şi Adrian Lustig, vor susţine o prezentare a filmului şi vor fi în dialog cu publicul după prezentarea filmului.
Toate filmele vor fi prezentate cu subtitrare în limba engleză. Admiterea este de 15$ pe seară.
Sâmbătă, 28 august, ora 19.00 - Queens University Sykes Auditorium.
Duminică, 29 august, ora 17.00 - CPCC Pease Auditorium.
Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să o contactaţi pe doamna Helen Cara Chester la telefon: (646) 460-2812, e-mail: mim.cara30@yahoo.com, sau să vizitaţi: www.romcec.org.

top

Elvis Presley la ceas aniversar
de George Coman, Vancouver, WA

Pe data de 16 august a.c. s-au aniversat 33 de ani de la moartea Regelui Elvis Presley, la Graceland, TN. Sunt un mare pasionat de construcţia miniaturilor, realizând multe lucrări din diferite colţuri ale lumii. Dar cea mai deosebită dintre toate, în care am depus tot ce s-a putut - pasiune, timp, devotament, răbdare, bani - a fost proiectul Graceland Elvis Presley’s Home din Memphis, Ten.
Nu am fost niciodată fan al lui Elvis, deşi sunt 2-3 melodii la care îmi dau lacrimile, ascultându-le. Dar toate acestea s-au schimbat brusc într-o clipă, în jurul datei de 5 ianuarie 2009, seara, când priveam la TV pe Larry King, care tocmai îi lua un interviu Priscillei Presley. Cameramanul care avea în obiectiv casa lui Elvis din Graceland, în momentul în care a ajuns la mijlocul casei, intrarea principală, cuprindea toată partea de mijloc a casei de la intrare. Tot în acelaşi timp s-a produs o legătură de nedescris între mine şi ceea ce-mi vedeau ochii în acel moment. Instantaneu am decis să construiesc în miniatură casa lui Elvis. În foarte scurt timp a urmat planul de plecare la Graceland. După cinci săptămâni am fost şi eu pe lista celor care vor pleca definitiv în concediu de la locul de muncă. A fost bine venită decizia, pentru că eu tocmai îmi programasem concediul, aşa că a coincis decizia lor cu planurile mele. Pe 12 martie am plecat din Portland, OR spre Memphis. Ajuns la Graceland am vizitat tot ce se putea vizita. Nu am cuvinte pentru a descrie, trebuie să vezi, e ceva ce nu-ţi poţi imagina, e incredibil. Am făcut multe poze, marea majoritate în exteriorul muzeului, de jur-împrejur.
După 7 zile am revenit acasă. La scurt timp am început să adun materialele de care aveam nevoie în acest proiect. Am făcut multe drumuri la Seattle, WA, cam 340 mile dus-întors. Lucram în fiecare zi în jur de 10-12 ore, chiar şi 14-16 de multe ori. Am finalizat trei bucăţi, două de mărime eguală, iar a treia mai mică - L-46”-W-28”-H-16” 34lbs; L-35”-W-22”-H13” 26lbs.
Acest proiect s-a finalizat în totalitate pe data de 1 ianuarie 2010. Între timp am aplicat la Graceland pentru a obţine aprobarea de a expune această machetă şi de a putea lua comenzi de la turiştii care doresc să aibă în colecţia lor un lucru de valoare unicat care nu se găseşte nicăieri în altă parte. La scurt timp am primit răspunsul negativ, neîncadrându-mă în toate condiţiile care se cer. Unele s-au rezolvat, iar altele urmează. Nu e simplu sau uşor, dar nu e imposibil când insişti. În acest an, la 8 ianuarie s-a aniversat 75 de ani de la naşterea lui Elvis, iar acum pe 16 august, s-au împlinit 33 de ani de la dispariţia lui din mijlocul nostru.
Eu sper din toată inima ca acest proiect şi business să se materilizeze, să se concretizeze, deoarece îmi doresc mult de tot de a pune în practică un plan pe care îl am în gând de peste 20 de ani, un act de caritate pentru cei micuţi şi orfani din România, ţara în care şi eu m-am născut. Şi Elvis a făcut foarte multe acte de caritate, multe de tot. De ce nu am face şi noi cât putem?...

top

Români cu care ne mândrim
100 de ani de aviaţie românească
de Ion Stoica, Moreni

În cartea istoriei aeronauticii, mulţi români au înscris contribuţii remarcabile la realizarea visului milenar al omenirii - zborul. În această strălucită galerie de inventatori şi constructori amintim pe Aurel Vlaicu, Traian Vuia, Henri Coandă.
Aurel Vlaicu a realizat primele planoare şi avioane, de construcţie românească, ce au uimit lumea prin soluţiile adoptate şi originalitatea lor. La 4/17 iunie 1910, Aurel Vlaicu (1882-1913), pe aerodromul de la Cotroceni, a reuşit primul zbor românesc cu un avion de concepţie românească. Reuşita, printre primele din lume, a trecut neobservată în societatea românească, cea care ar fi trebuit să omagieze 100 de ani de la măreţul eveniment. Românul născut la Binţinţi (azi Aurel Vlaicu, în judeţul Hunedoara) a dorit să unească Transilvania natală cu România iubită, dar zborul istoric s-a frânt la Băneşti (Câmpina) la 31 august/13 septembrie 1913, atunci când pilotul a făcut infarct în timp ce conducea avionul Vlaicu II. La Brăneşti s-a ridicat un monument comemorativ, iar în satul natal se află o casă memorială.
Pionier al aviaţiei mondiale, Henri Coandă a construit şi testat în 1910 primul avion cu reacţie din lume şi tot în acel an descoperise efectul care-i poartă numele, cu multiple aplicaţii în numeroase domenii de activitate. Acum 100 de ani, a absolvit Şcoala Superioară de Aeronautică şi Construcţii, nou înfiinţată la Paris, fiind primul şef de promoţie de ingineri aeronautici ai aceste şcoli. Cu sprijinul inginerului Gustave Eiffel, Henri Coandă a construit primul avion cu propulsie reactivă, de fapt un avion cu reacţie, fără elice, numit convenţional Coandă 1910, pe care l-a prezentat la al doilea Salon internaţional aeronautic de la Paris 1910, aparat testat pe aeroportul de lângă Paris în decembrie 1910. Henri Marie Coandă (1886-1972) a fost academician şi inginer român, pionier al aviaţiei, fizician, inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele. La Perişor (Dolj) se află o casă memorială Henri Coandă.
La moment aniversar, un cald omagiu tuturor românilor aviatori, purtători în văzduh a speranţei româneşti.

top

Informaţii legislative
Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic
de Av. Lucian Piţigoi

Am considerat că Legea 221/2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, prezintă un interes major pentru cititorii noştri, mulţi dintre ei personal sau prin ascendenţii lor, suferind intens fizic, moral şi material. Mulţi dintre dumneavoastră aţi avut părinţi sau bunici arestaţi politic, astfel încât copilăria v-a fost marcată de aceste suferinţe.
Parlamentul României a votat Legea 221/2009, pentru stabilirea caracterului politic al condamnaţilor şi a reglementat regulile privind reparaţiile cuvenite.
În art. 1 al acestui text, se prezintă intenţia legiuitorului, dându-se definiţia condamnării cu caracter politic prin cuprinderea tuturor faptelor pentru care au suferit foarte mulţi oameni:
“Art. 1
(1) Constituie condamnare cu caracter politic orice condamnare dispusă printr-o hotărâre judecătorească definitivă, pronunţată în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, pentru fapte săvârşite înainte de data de 6 martie 1945 sau după această dată şi care au avut drept scop împotrivirea faţă de regimul totalitar instaurat la data de 6 martie 1945.
(2) Constituie de drept condamnări cu caracter politic condamnările pronunţate pentru faptele prevăzute în:
a) art. 185-187, art. 190, art. 191, art. 1931, art. 194, art. 1941-1944, art. 1961, art. 197, art. 207-209, art. 2091-2094, art. 210-218, art. 2181, art. 219-222, art. 224, art. 225, art. 227, art. 2271, art. 228, art. 2281, art. 229, art. 230, art. 2311, art. 258-261, art. 267, art. 2687, art. 2688, art. 26812, art. 26814, art. 26829, art. 26830, art. 284 ultimul alineat, art. 323-329, art. 349, art. 350, art. 5786 din Codul penal din 1936, republicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 48 din 2 februarie 1948, cu modificările şi completările ulterioare;
b) Legea nr. 80/1941 pentru reprimarea faptelor ce pun în primejdie existenţa şi interesele Statului, publicată în Monitorul Oficial nr. 31 din 6 februarie 1941;
c) Legea nr. 190/1947 pentru portul şi vânzarea armelor de foc, publicată în Monitorul Oficial nr. 134 din 16 iunie 1947;
d) Decretul nr. 212/1948 pentru completarea pedepselor privind unele infracţiuni ce interesează siguranţa interioară şi exterioară a Republicii Populare Române, publicat în Monitorul Oficial nr. 196 din 25 august 1948;
e) art. 4 şi 5 din Decretul nr. 83/1949 pentru completarea unor dispoziţiuni din legea nr. 187 din 1945, publicat în Buletinul Oficial nr. 1 din 2 martie 1949;
f) art. 2 lit. a), b), d) şi e), art. 3 lit. a), b), f), g) şi h) şi art. 4 din Decretul nr. 183/1949 pentru sancţionarea infracţiunilor economice, publicat în Buletinul Oficial nr. 25 din 30 aprilie 1949;
g) Legea nr. 16/1949 pentru sancţionarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului şi propăşirea economiei naţionale, publicată în Monitorul Oficial nr. 12 din 15 ianuarie 1949;
h) Decretul nr. 163/1950 pentru deţinerea, portul şi vânzarea armelor şi muniţiilor, precum şi transportul explozivilor, publicat în Buletinul Oficial nr. 54 din 26 iunie 1950;
i) Decretul nr. 199/1950 pentru modificarea legii nr. 16 din 15 ianuarie 1949, pentru sancţionarea unor crime care primejduiesc securitatea Statului şi propăşirea economiei naţionale, publicat în Buletinul Oficial nr. 68 din 12 august 1950; j) art. 166 alin. 2, art. 237 şi art. 238 din Codul penal din 1968, publicat în Buletinul Oficial nr. 79 bis din 21 iunie 1968.
(3) Constituie, de asemenea, condamnare cu caracter politic şi condamnarea pronunţată în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, pentru orice alte fapte prevăzute de legea penală, dacă prin săvârşirea acestora s-a urmărit unul dintre scopurile prevăzute la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 214/1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenţa anticomunistă persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive, precum şi persoanelor care au participat la acţiuni de împotrivire cu arme şi de răsturnare prin forţă a regimului comunist instaurat în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 568/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Caracterul politic al condamnărilor prevăzute la alin. (3) se constată de instanţa judecătorească, în condiţiile prevăzute la art. 4.”
(Va urma)
•••
Poşta juridică
Întrebare: Domnul A.C. din New York întrabă care este taxa de timbru datorată instanţelor de judecată în cazul cererilor de divorţ.
Răspuns: Taxa de timbru datorată în procesele de divorţ este prevăzută în Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru şi este în cuantum de 39 lei. Această taxă judiciară de timbru se achită în numerar, personal sau prin mandatar, în contul bugetului local, respectiv la primăria din localitatea unde se află judecătoria respectivă. Dovada achitării acesteia se depune la dosarul cauzei. Alături de această taxă se va achiziţiona şi un timbru judiciar mobil de 0,3 lei, de la orice oficiu poştal. Pentru a evita deplasarea dumneavoastră în România puteţi mandata prin procură specială dată în NY şi tradusă unei persoane din România sau unui avocat care poate prelua cauza de la data promovării acţiunii şi până la eliberarea formei definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de divorţ, respectiv până la investirea cu formulă executorie a acesteia.
Întrebare: Doamna M.T. din New York, moştenitoarea tatălui său C.I. care, în timpul şederii sale în România, a fost arestat de către comunişti şi a executat închisoare între 1951-1959, ne întreabă dacă poate chema în judecată statul român pentru despăgubiri.
Răspuns: Da. La data de 11 iunie 2009 a apărut Legea nr. 221/2009 în care se reglementează toate variantele în care toate persoanele condamnate penal sau, după decesul acestora, moştenitorii lor, să solicite prin proces despăgubiri. Instanţa competentă este tribunalul de la domiciliul unde a locuit tatăl dumneavoastră. Cererea este scutită de taxă de timbru. Puteţi introduce o acţiune judecătorească în termen de 3 ani de la data publicării acestei legi, respectiv 11 iunie 2009.
Întrebare: Domnul R.E. din New York întreabă dacă poate să-şi recupereze casa şi terenul ce se află şi în prezent în Municipiul Iaşi.
Răspuns: Dacă nu aţi promovat o cerere sau o notificare de restituire a imobilului în baza legilor proprietăţii - legea nr. 18/1991, legea nr.169/1997,  245/2005 - puteţi promova o acţiune de revendicare a imobilului dumneavoastră compus din casă şi teren în baza art. 480 din Codul Civil. Procesul se judecă la instanţa locului unde se află imobilul ce doriţi să-l recuperaţi, respectiv Judecătoria Iaşi.
Pentru alte informaţii şi sprijin apelaţi la biroul nostru.
Cabinet Individual de Avocatură Lucian Piţigoi
Iaşi, str. Sf. Lazăr, nr. 4, bloc Peneş Curcanu, mezanin
Tel: 0744.765.931;
Tel/Fax: 0232.232.003