1043 - 25 septembrie 2017 - ANALIZE

Românii de pretutindeni
Români cu care ne mândrim - Tânăr de România: Sunet românesc pe scenele lumii
Creștere record a veniturilor Oracle de 9,2 mld. dolari

1917, Anul premergător Marii Uniri: Bătălia de la Plevna. Armata Română schimbă decisiv cursul războiului
The Huffington Post: România ar putea fi considerată "cea mai frumoasă țară a Europei"


Românii de pretutindeni

O scriitoare de origine română, inclusă în prima selecție a premiului literar Renaudot
Juriul care atribuie premiul Renaudot, considerat unul dintre cele mai prestigioase trofee literare franceze, a anunțat marți prima selecție - ce conține 16 romane și cinci eseuri - pentru această recompensă ce va fi decernată, la fel ca premiul Goncourt, pe 6 noiembrie, informează AFP. Printre scriitorii care au fost selectați se află și Eva Ionesco, o scriitoare debutantă de origine română, cunoscută în Franța datorită fotografiilor și filmelor sale controversate.
Au fost nominalizate șase romanciere, dar și doi scriitori debutanți — Eva Ionesco și David Lopez — în această selecție (la categoria "roman"), care a inaugurat debutul sezonului premiilor literare din Franța.
Philippe Jaenada, Olivier Guez și Alice Zeniter, trei autori în vogă în această țară, figurează pe lista primei selecții anunțate de juriul premiului Renaudot.
În privința editurilor, Grasset a reușit plaseze patru dintre autorii ei pe lista aferentă categoriei "roman". Editura Seuil are trei scriitori pe această listă.
Scriitoarea Leila Slimani, câștigătoarea premiului Goncourt în 2016, apare în selecția Renaudot din acest an la categoria "eseu" cu volumul "Sexe et mensonges", o carte despre sexualitatea din Maroc, ce va fi publicată miercuri de editura Les Arenes.
Juriul premiului Goncourt își va dezvălui propria selecție în cursul zilei de marți.
Prima selecție a juriului ce atribuie premiul Renaudot conține la secțiunea "roman" următorii scriitori: Kaouther Adimi ("Nos richesses"), Yves Bichet ("Indocile"), Mahi Binebine ("Le Fou du roi"), Jean-François Désérable ("Un certain M. Piekielny"), Pauline Dreyfus ("Le Déjeuner des barricades"), Olivier Guez ("La Disparition de Josef Mengele"), Eva Ionesco, ("Innocence"), Philippe Jaenada ("La serpe"), Philippe Lacoche ("Chemin des fugues"), Hervé Le Tellier ("Toutes les familles heureuses"), David Lopez ("Fief"), Charif Madjalani ("L'Empereur a pied"), Patricia Reznikov ("Le Songe du photographe"), Daniel Rondeau ("Mécaniques du chaos"), Anne-Sophie Stefanini ("Nos années rouges"), Alice Zeniter ("L'Art de perdre").
La categoria "eseu" au fost selectați următorii autori: Justine Augier ("De l'ardeur"), Salim Bachi ("Dieu, Allah, moi et les autres"), Jean-Luc Coatalem ("Mes pas vont ailleurs"), Leila Slimani ("Sexe et mensonges"), Jean-René Van der Plaetsen ("La Nostalgie de l'honneur").
Eva Ionesco este o actriță și o regizoare franceză, născută la Paris , pe 18 iulie 1965, într-o familie de origine română. Eva Ionesco este fiica fotografei Irina Ionesco.
În copilărie, Eva a fost obligată frecvent de mama ei pozeze ca model, uneori goală. Natura erotica a acelor fotografii a provocat controverse puternice în Franța. La unsprezece ani, a pozat nud pe coperta revistei Spiegel. La 16 ani, a pozat dezbrăcată pentru revista Pierre et Gilles, într-o fotografie a cărei temă centrală a fost "Adam și Eva".
În perioada copilăriei, Eva a fost adeseori respinsă de copiii de vârsta ei din cauza acestor fotografii și a toaletelor scandaloase pe care mama ei o obliga le poarte, chiar și atunci când ieșea afară din casă pentru a se juca. Aceea a fost perioada în care s-a împrietenit cu unul dintre cei mai cunoscuți creatori de încălțăminte din lume, Christian Louboutin, pentru care a pozat în numeroase fotografii.
Tot la sfârșitul anilor 1970, în timp ce ea era încă minoră, Eva Ionesco a jucat în câteva filme erotice. Acestea au fost ulterior cenzurate pentru au fost considerate producții care promovau pornografia infantilă.
Mai târziu, Eva Ionesco a devenit cunoscută pentru roluri în filme regizate de Virginie Thévenet, Agnes Obadia, Patrick Mimouni.
Pentru Eva Ionesco, copilăria ei a fost traumatizantă, ea având sentimentul de a fi fost exploatată în cadrul unor activități care îi erau prezentate ca făcând parte din domeniul artei. Acest lucru a determinat-o, mulți ani mai târziu, facă o plângere în justiție, inclusiv împotriva mamei ei, Irina, pentru prejudiciul suferit.
Eva Ionesco a relatat această copilărie specială și relația cu mama ei în primul lungmetraj pe care l-a regizat, "My Little Princess" (2011), care a beneficiat de sprijinul Centrului Național al Cinematografiei (CNC) din Franța. Filmul, ce a avut-o în unul dintre rolurile principale pe celebra actriță franceză Isabelle Huppert, a avut premiera la Festivalul de la Cannes.
Eva Ionesco este căsătorită cu scriitorul Simon Liberati, pe care l-a cunoscut în 2013 și care i-a dedicat o carte ce a fost publicată în toamna anului 2015.

Un jucător român va evolua în selecționata Rugby Europe care întâlnește Polonia într-un meci aniversar
Pilierul echipei CSM București, Vasile Bălan, va evolua în lotul selecționatei Rugby Europe care va întâlni, sâmbătă, la Lodz, naționala Poloniei, într-un meci aniversar cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înființarea Federației poloneze de resort.
Potrivit FRR, selecționata Rugby Europe cuprinde jucători din 10 țări, cel mai titrat fiind francezul Pascal Pape (36 ani), fost căpitan al ''cocoșilor galici'', care a adunat 70 de selecții pentru echipa națională cu care a câștigat de patru ori Turneul celor Șase Națiuni.
Vasile Bălan (25 ani, 175 cm și 112 kg) și-a început cariera la CSS Bârlad, jucând apoi la RC Bârlad și CS Politehnica Iași, în primăvara acestui an semnând cu CSM București. Bălan a făcut parte din lotul extins al naționalei României care a pregătit în acest sezon al Rugby Europe Championship meciul cu Belgia.
În lotul selecționatei Rugby Europe mai figurează un român, tot pilier la CSM București, Iulian Hartig.
Antrenorii care vor pregăti selecționata Europei sunt Didier Retiere și Daniel Mitrea.

Tânăr de România: Cursa unui campion
Nu e obligatoriu câștigi medalie ca fii campion. Mai important decât orice titlu este câștigi bătălia cu momentele grele. Abia atunci devii cu adevărat un campion. Așa cum este atletul Narcis Mihailă. În fiecare dimineață zorii zilei îi vede la Buziaș. Se trezește la ora 6.00, iar la 7.30 își începe primul antrenament. Cei veniți la tratament în stațiunea balneară îl privesc surprinși. Puțini sunt cei care știu reșițeanul a ajuns alerge la Olimpiadă, după ce își luase gândul de la performanță.
Narcis are 30 de ani și a început atletismul din clasele primare. A obținut nenumărate premii la probele de marș, dar în 2014 a fost nevoit ia o decizie grea. După 11 ani de performanță, a renunțat la sport, din motive financiare. Pe atunci primea ca sportiv 700 de lei pe lună. A plecat în Germania , unde s-a angajat la o fabrică de paste făinoase. Apoi a devenit șofer de tir și a cutreierat Europa.
Revenit acasă în vacanță, a rămas întâmplător fără permis. A fost momentul în care directorul clubului sportiv Universitatea Reșița, Octavian Măzăran, i-a lansat o provocare: încerce facă baremul pentru Jocurile Olimpice. Drumul spre Rio nu a fost deloc ușor. S-a antrenat indiferent de vreme, a slăbit 8 kg, iar la Roma, în cursa pentru calificare, la 50 de km marș, a încercat realizeze timpul necesar. La finalul cursei, cronometrul arăta 4 ore, 3 minute și 42 de secunde. Adică Narcis se calificase la Olimpiada de la Rio.
Narcis a încheiat cea mai dură probă a atletismului pe locul 31, cu un nou record personal. Experiența din Brazilia l-a făcut lupte pentru a ajunge mai sus. În această vară, la Campionatele Mondiale de la Londra, Narcis a încheiat competiția pe locul 31, cu un nou record personal, 4 ore, 2 minute și 27 de secunde.
Este decis nu mai renunțe la sport și se antrenează intens la Buziaș, stațiunea apelor binefăcătoare, recunoscută și pentru aerul puternic ionizat, specific altitudinilor. Aici își petrece mare parte din an, iar pregătirea nu înseamnă doar alergare, ci și piscină, drenaj limfatic și masaj subacval. Acum primește de la club 700 de lei lunar și alți 600 de la un sponsor. În plus, ca sportiv în lotul olimpic, beneficiază de încă 1800 de lei pe lună. Dar mai important acum decât partea financiară este îndeplinirea unui vis: ajungă în 2020 la Olimpiada de la Tokyo, unde se claseze în primii 10 alergători la cursa de marș, 50 de km.
AGERPRES

top

Români cu care ne mândrim
Tânăr de România: Sunet românesc pe scenele lumii

Pentru
el, arta este oxigenul pe care-l respiră. Andrei Ioniță are doar 23 de ani și a scris deja istorie pe portativul muzicii clasice românești. A început cânte la pian la 5 ani, apoi, la 9 ani, a ales violoncelul, pe care l-a studiat la Școala de Arte "Iosif Sava", la clasa profesoarei Ane Marie Paladi. Deși știa ce carieră va alege, nu a mers la un liceu de muzică, ci la Colegiul Național "Sfântul Sava", la clasa de matematică-informatică, bilingv engleză. A vrut aibă parte de o educație cât mai dezvoltată, pe care o consideră vitală oricărui artist.
Chiar și cu programul riguros pe care l-a avut, Andrei este conștient puțini pot ajunge la performanțele lui. Tânărul este laureat a numeroase concursuri internaționale.
După liceu, Andrei a plecat studieze la Universitatea de Arte din Berlin , cu Jens Peter Maintz. În 2015 a fost unul dintre sutele de muzicieni care s-au înscris la concursul Ceaikovski, supranumit jocurile olimpice ale muzicii clasice, organizat o dată la patru ani. Cu o prestație impresionantă, Andrei a câștigat premiul întâi la categoria violoncel. Tânărul spune a fost o experiență terifiantă, pentru a dorit dea tot ce avea mai bun, mai ales era urmărit online de milioane de oameni.
Rezultatul obținut a fost o dovadă pentru tinerii muzicieni români se poate strălucești chiar dacă nu provii dintr-o țară cu o cultură tradițională pentru muzica clasică. Lui Andrei, competiția i-a deschis ușile spre marile scene ale lumii. A cântat la Londra, apoi cu Deutsches Symphonie-Orchester la Filarmonica din Berlin, dar și peste Ocean, la celebra Carnegie Hall, la Chicago și Washington. A rămas în Germania , unde studiază masterul. Modest, mărturisește mai presus de succes caută mulțumirea sufletească.
Andrei crede fericirea ține de relațiile interumane. ,,Poți ai lumea la picioare, cânți pe cele mai mari scene ale lumii, dacă ai senzația nu ai un acasă la care te întorci', spune el.
Andrei Ioniță este practic un ambasador pentru țara noastră și oriunde îl poartă acordurile muzicii, povestește despre istoria și cultura României. Iar unul dintre momentele în care s-a simțit mândru, a fost la Festivalul Enescu, unde a concertat sub bagheta celebrului Valery Gergiev, la invitația Orchestrei din Munchen.
Tânărul muzician crede cel mai important pentru România, ca societate, este depășim toate frustrările personale, ne strângem creăm ceva împreună și fim eficienți. Pentru el, asta este rețeta succesului.
Un nou episod din Campania AGERPRES "Tânăr de România" poate fi vizionat pe pagina de Facebook, precum și pe canalul YouTube.
AGERPRES

top

Creștere record a veniturilor Oracle de 9,2 mld. dolari

Compania
americană de IT Oracle a avut venituri totale de 9,2 mld. dolari, în creștere cu 7%, în primul trimestru al anului fiscal 2018, în comparație cu anul trecut, potrivit Fobes.ro.
Creşterea record a afacerii noastre centrată pe soluţii cloud continuă susţină şi genereze venituri din ce în ce mai mari pentru Oracle la nivel global. În primul trimestru, veniturile totale au crescut cu 7%, acţiunile GAAP au crescut cu 19%, iar cele non-GAAP s-au majorat cu 12%. Există premise foarte bune pentru Oracle în anul fiscal 2018”, a declarat Safra Catz, directorul executiv al Oracle.
Veniturile cumulate din soluţii cloud şi on-premise au crescut cu 9% la 7,4 miliarde de dolari. Aplicaţiile Cloud de tip SaaS (Software as a Service) au generat venituri de 1,1 miliarde de dolari, în creştere cu 62%, iar veniturile totale din cloud au crescut cu 51% până la 1,5 miliarde de dolari. Anul fiscal 2018 a început la 1 iunie 2017 şi se încheie pe 31 mai 2018.
 “Peste câteva săptămâni vom anunţa primul serviciu autonom din lume de cloud pentru baze de date. Bazat pe machine-learning, cea mai recentă versiune Oracle este un sistem complet automatizat, care nu are nevoie de intervenţie umană pentru a gestiona şi ajusta bazele de date”, a declarat Larry Ellison, CTO şi membru în consiliul de administraţie Oracle. 
YouTube și Netflix sunt pe primele locuri în topul celor mai utilizate aplicații video
YouTube și Netflix au cei mai mulți utilizatori din SUA printre aplicațiile de streaming video, potrivit App Annie.
Raportul se bazează pe datele colectate în perioada iulie 2016 - iulie 2017 și oferă clasamente pentru aplicațiile de streaming video din SUA bazate pe utilizatorii activi lunar (MAUs), timpul petrecut în aplicație și veniturile generate de App Store și Google Play, potrivit Businessinsider.com.
YouTube şi Netflix s-au clasat pe primul, respectiv pe cel de-al doilea loc, în ceea ce priveşte MAUs. Conducerea YouTube nu a fost surprinsă având în vedere platform are peste 1 miliard de utilizatori sau  aproape o treime din utilizatorii de internet din lume.
Utilizatorii şi-au petrecut cel mai mult timp pe YouTube şi pe Netflix. Conducerea Youtube menţionează timpul petrecut în aplicaţie se datorează varietăţii largi de conţinut pe platforma sa şi a utilizatorilor care folosesc aplicaţia de pe telefoane. Mai mult de jumătate din vizionările de pe YouTube provin de pe dispozitivele mobile. Conţinutul bogat a Netflix este un factor important care contribuie la clasarea pe locul al doilea pentru timpul petrecut în aplicaţie. Seriile sale au primit 91 nominalizări la premiul Emmy în acest an şi 54 de nominalizări în anul precedent.
Netflix a generat cele mai multe venituri, urmat de HBO Now. Conducerea Netflix şi HBO le oferă utilizatorilor şansa de a-şi face abonament pentru a avea acces nelimitat la site. În plus, ambele companii au conţinut original, cum ar fi Stranger Things şi Game of Thrones, care prind la public. Cu toate acestea, HBO mai are de aşteptat până va depăşi Netflix. În timp ce HBO Now se apropie de 3,5 milioane de abonaţi în luna iulie a acestui an, Netflix numără peste 100 de milioane.
Cererea de tineri specializați în IT este dublă față de ofertă
Cea mai mare provocare a angajatorilor este nu găsesc tineri specializați în domeniul IT, în acest domeniu fiind cel mai mare deficit de candidați cu studii superioare de pe piață.
Iar lipsa resimţită în industria IT se poate observa şi în datele statistice, spre exemplu, facultăţile din România aduc în piaţa muncii circa 8.000 de absolvenţi de IT pe an, potrivit datelor de la INS, însă necesarul din piaţă este cel puţin dublu.
Industria IT&C nu se plânge de calitatea IT-iştilor abia ieşiţi de pe băncile facultăţii, deja o mare parte din facultăţile care formează specialişti în domeniu colaborează cu industria de ani buni. Industria resimte problema creşterii insuficiente a numărului de absolvenţi şi trage semnale legate de cererea mare de specialişti de mulţi ani”, spun reprezentanţii Bitdefender.
Frecventarea cursurilor unei facultăţi cu profil tehnic asigură tinerilor baza teoretică necesară pentru a profesa, însă, la nivel practic, nu sunt întotdeauna suficient de bine pregătiţi.
 „Cel mai bine se remarcă cei care au făcut practică în companii în timpul facultăţii sau cei care au participat la programe de internship. Acestea contribuie la familiarizarea tinerilor cu mediul de lucru, cu procedurile folosite şi livrarea soluţiilor într-un timp stabilit”, spune Alin Alexandru, Chief Technology Officer la Innobyte. 
 Unele companii de pe piaţa locală au încheiat parteneriate cu mediul academic pentru a-şi recruta viitorii angajaţi încă din timpul facultăţii.
 „În ultima perioadă, a crescut din ce în ce mai mult interesul pentru crearea unei punţi între mediul de business şi cel academic”, spune Cătălin Bordei.
Academia de Studii Economice din Bucureşti are parteneriate cu circa 50 de companii, majoritatea fiind multinaţionale. Iar companii precum Orange , Kaufland, Bitdefender, Google, Visma Software sau Porsche s-au aliat creând propriile laboratoare în marile centre universitare.  
capital.ro

top

Independenţa de Stat a României, 140 de ani: Bătălia de la Plevna. Armata Română schimbă decisiv cursul războiului

La 8/20 iulie 1877, forțele ruse au atacat Plevna doar cu efectivele Armatei de Vest, respectiv circa 10.000 de oameni, suferind o grea înfrângere.
Insuccesul îi determină pe marele duce Nicolae (care era comandantul trupelor ruse de pe teatrul de operațiuni militare din Balcani) și pe împăratul Alexandru al II-lea să trimită o telegramă domnitorului Carol I, solicitându-i acestuia să ocupe cetatea Nicopole. Marele cartier general român răspunde favorabil acestei telegrame și trimite, la sud de Dunăre, Divizia 4 infanterie care preia paza cetății Nicopole și a prizonierilor de război, potrivit lucrărilor ''Istoria Militară a Românilor (Editura Militară, București, 1992) și ''Istoria Militară a Poporului Român'' (Editura Militară, București, 1987).
În data de 18/30 iulie 1877 a avut loc cea de-a doua bătălie de la Plevna, în care, de această dată, comandamentul rus a implicat 30.000 de militari și 176 de tunuri comparativ cu cei aproximativ 24.000 de oameni și 58 de tunuri ale forțelor otomane. Cu peste 7.000 de morți și răniți, comandamentul rus pierde și această a doua bătălie, iar situația devine critică pentru forțele ruse care acopereau o linie a frontului de circa 300 de km și aveau zonele de flanc amenințate de grupări otomane puternice. În context, comandamentul rus, care inițial refuzase cooperarea militară în planurile strategice de confruntare cu forțele otomane, cere sprijin militar direct din partea României prin implicarea directă la operațiile de luptă împotriva forțelor otomane.
Marele Duce Nicolae I trimite la 19/31 iulie 1877 o telegramă domnitorului Carol I în care-i cere: ''Turcii, adunând cele mai mari mase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rog faci fuziune, demonstrațiune și, dacă se poate, să treci Dunărea cu armata, după cum dorești. Între Jiu și Corabia, demonstrațiunea aceasta este neapărat necesară pentru înlesnirea mișcărilor mele. Nicolae'', conform documentului consemnat în ''Independența României. Documente'' (Volumul 1, București, 1977) și în ''Texte și Documente privind Istoria Modernă a Românilor (1774-1918)'' (Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2011).
Cooperarea militară ruso-română a fost acceptată pe următoarele considerente în ce privește implicarea armatei române: 1) să acționeze sub comandament național, menținându-și individualitatea și unitatea de comandă; 2) să aibă sector distinct de operații; 3) să ocupe poziții la dreapta armatei ruse din zona Plevnei și să participe cât mai curând la luptă; 4) să acționeze după planul general rus din Balcani.
Tratativele duse de domnitorul Carol I cu împăratul Alexandru al II-lea și marele duce Nicolae s-au desfășurat la Cartierul rus în perioada 16/28 — 17/29 august 1877. Principiile de colaborare în teatrul de operații nu s-au materializat sub forma unei convenții militare distincte însă s-a stabilit ca domnitorul Carol I să dețină comanda trupelor de la Plevna, iar șef de stat major era generalul-locotenent rus Pavel D. Zotov, conform volumelor ''O Istorie Sinceră a Poporului Român'' (Univers Enciclopedic Gold, București, 2008) și ''Istoria Militară a Românilor (Editura Militară, București, 1992).
La 14/24 august primele unități române trec Dunărea și se îndreaptă spre Plevna. Pentru a trece rapid Dunărea au fost realizate lucrări genistice între 14/26 — 19/31 august, respectiv podul de pontoane dintre Siliștioara (lângă Corabia) și Măgura. Forțele combatante erau: forțele ruse din Armata de Vest numărau 52.100 de oameni și 316 tunuri, forțele române aveau 38.000 de oameni și 108 tunuri, iar forțele otomane dispuneau de circa 50.000 de oameni și 72 de tunuri.
Specificitatea sistemului de apărare a Plevnei era dată de numărul mare de lucrări genistice, de tip redută, redan, șanțuri de comunicații, lucrări de adăpostire a personalului cu o dezvoltare frontală de circa 40 de km, potrivit lucrărilor ''Istoria Militară a Românilor'' și ''Istoria Militară a Poporului Român''.
La 25 august/6 septembrie 1877, se hotărăște declanșarea celei de-a treia bătălii de la Plevna, planul de operații vizând un atac, simultan, pe trei direcții. Lovitura principală era executată de corpurile 9 și 4 ruse pe direcția Radișevo, Plevna. În zona din dreapta loviturii principale, având în față redutele Grivița, Opanez și Bukov, avea atace Armata de operații română în direcția Plevna. În stânga loviturii principale acționa detașamentul Imeretinski, pe direcția Brestovăț, Plevna. Acoperirea flancurilor dispozitivului ofensive revenea cavaleriei române și ruse, iar în rezervă se aflau o brigadă de infanterie română, 3 regimente rusești și 38 de tunuri.
Atacul asupra Plevnei a început prin focuri de artilerie care au durat câteva zile (26 august/7 septembrie — 30 august/11 septembrie), iar la 29 august/10 septembrie Consiliul de război, la care au participat domnitorul Carol I, marele duce Nicolae I, împăratul Alexandru al II-lea și șefii de stat major, a hotărât declanșarea atacului la 30 august/11 septembrie. În dimineața zilei stabilite a fost executat foc de artilerie până la amiază, iar la orele 15.00 a fost declanșat atacul general. Corpurile de armată rusești, cu toate că au dus atacuri violente, au fost respinse. De cealaltă parte, Detașamentul Imeretinski a reușit cucerirea a două redute, însă nu a fost sprijinit de forțele de rezervă și a fost respins.
Primele trei atacuri succesive ale Diviziei 4 au fost respinse, însă cea de-a patra ofensivă, susținută de două batalioane din Corpul 9 armată rus și de efective ale Diviziei 3 infanterie române, a dus la cucerirea redutei Grivița 1. Pe fondul desfășurării atacului, s-a observat că de fapt reduta Grivița avea în spate încă o redută, fiind vorba de două redute Grivița. Cucerirea acestui obiectiv nu a rămas fără urmări, forțele otomane lansând în cursul nopții câteva contraofensive pentru recuperarea redutei, însă forțele române s-au apărat eroic. Cucerirea redutei Grivița 1, singurul succes înregistrat în acea zi sângeroasă de sfârșit de august, a fost plătit de Divizia 4 cu 1.327 de morți și răniți, din care 27 erau ofițeri, menționează volumul ''Istoria Militară a Românilor''. Potrivit sursei citate, succesul privind cucerirea Grivița 1 a fost oglindit de presa vremii, amintim cu acest prilej ziarul România Liberă, care titra la 3/15 septembrie 1877: ''S-au luptat ca niște lei copiii Carpaților''.
Sistemul genistic complex și efectivele otomane angrenate în apărarea Plevnei au determinat comandamentul aliat, în urma acestei prime zile de luptă, regândească planurile de operații. Astfel, în urma a două consilii de război (1/13 septembrie și 2/14 septembrie) s-a hotărât desfășurarea unui asediu de lungă durată și concomitent fie tăiate liniile de aprovizionare logistică.
O primă etapă s-a desfășurat în perioada 1/13 septembrie — 19/31 octombrie 1877 și a cuprins luptele pentru îmbunătățirea pozițiilor pentru încercuirea inamicului. Trupele române au realizat lucrări genistice în apropiere de redute și împreună cu trupele ruse au interceptat căile de acces către Plevna. În 6/18 septembrie și 7/19 octombrie au fost purtate acțiuni ofensive pentru cucerirea Grivița 2, fără succes însă, conform volumului ''Enciclopedia bătăliilor din istoria românilor'' (Editura Meronia, București, 2011, coord. George Marcu).
A fost suplimentat efectivul trupelor rusești, cu circa trei divizii, iar la comanda Armatei de Vest a fost numit generalul A.K. Imeretinski. La comanda Diviziei 4 infanterie a fost numit generalul Dimitrie Racoviță.
În etapa a doua a luptelor (sfârșitul lunii octombrie — 28 noiembrie 1877) s-a reușit încercuirea grupării otomane din Plevna, izolată de forțele din exterior, și au fost realizate lucrări ample de fortificații pe o lungime de 12 km, mai ales în sectorul românesc, denumite: București, Craiova, Turnu, Iași, Alexandru, Tudor etc, conform volumului ''Istoria Militară a Românilor''.
Concomitent cu luptele desfășurate pentru încercuirea Plevnei, o grupare româno-rusă a atacat reduta Rahova, care avea un amplasament important pentru drumurile căile de acces dinspre Plevna, Vidin , Sofia . La 16/28 octombrie — 22 octombrie/3 noiembrie, Detașamentul colonel Slăniceanu a forțat răul Isker și a construit un pod peste acest curs de apă, luptând pe căile de acces spre Rahova. Ofensiva asupra redutei Rahova s-a dat la 7/19 noiembrie 1877 de forțele româno-ruse grupate în Detașamentul colonel Slăniceanu și Detașamentul general Meyendorf. La 9/21 noiembrie 1877, reduta Rahova a fost cucerită, izolând astfel trupele otomane din Plevna și Vidin-Belogradcik.
Aflate într-o zonă de încercuire completă din data de 19/31 octombrie 1877, forțele otomane de la Plevna, conduse de Mushir Osman Pașa și având provizii și muniții insuficiente, au declanșat ofensiva la 28 noiembrie/10 decembrie pe direcția Plevna-Sofia pentru a rupe cercul format de forțele de asediu. Pe fondul luptelor de ieșire din încercuire a forțelor otomane, Divizia 2 română, comandată de colonelul Cerchez, a angajat lupte de urmărire a Diviziei 2 turce, care părăsise reduta Grivița 2, ceea ce a facilitat forțelor române ocuparea acesteia. Tentativa de ieșire din încercuire a forțelor otomane eșuase, iar Osman Pașa anunța după orele prânzului că se predă, iar la foarte scurt timp, Carol I și ducele Nicolae intrau în Plevna, potrivit volumului ''Istoria Militară a Românilor''.
Capitularea Plevnei a însemnat pierderea unui punct strategic deosebit de important pentru comandamentul otoman în Balcani, forțele româno-ruse preluând ofensiva strategică pe întreg teatrul de operații.
Generalul Alexandru Cernat transmite o telegramă soției sale, Sevasta Cernat, la 9 decembrie 1877, în care o anunță de victoria obținută la Plevna: ''Ieri dormit la Plevna. Osman cu toată armata după o luptă de 6 ore neputând trece liniile s-a predat. Armata română a fost de o mare bravură. Sunt vesel și fericit de această mare victorie'', potrivit volumului ''Independența României. Documente'' (Volumul 1, București, 1977).
La 9/21 decembrie 1877, împăratul Germaniei, Leopold de Hohenzollern, a transmis o telegramă fratelui său, domnitorul Carol I, în care îl felicită pe el și Armata Română pentru succesul obținut la Plevna și îl anunță că îi conferă domnitorului cea mai înaltă decorație pentru vitejie: ''Te felicit din toată inima că ai luat o parte atât de importantă la acest eveniment istoric de însemnătate mondială, iar trupele tale românești nu numai că au dat dovezi strălucite de calitățile lor militare, dar și-au câștigat și un nume stimat în Europa; o armată care capătă conștiința forței și a destoiniciei ei pe însângeratul câmp de luptă este un factor important în stat'', potrivit documentului citat în ''Independența României. Documente'' (Volumul 1, București, 1977).  
În aceste sângeroase lupte pentru cucerirea Plevnei au căzut la datorie în fruntea celor pe care-i comandau, printre alții, maiorul George Șonțu, căpitanii Nicolae Valter Mărăcineanu și Alexandru Panu, locotenenții Chivu Stănescu și Mihai Surcă, sublocotenenții Constantin Ulescu și Nicolae Horcea, sergentul Alexandru Ghenoiu. Istoricul britanic A. J. P. Taylor caracteriza bătălia de la Plevna drept ''una din puținele bătălii care au schimbat cursul istoriei'', conform volumului ''O istorie sinceră a poporului român''.
AGERPRES

top

The Huffington Post: România ar putea fi considerată "cea mai frumoasă țară a Europei"

Potențialul
turistic al României a fost elogiat într-un articol publicat sâmbătă de site-ul american The Huffington Post, în care se afirmă țara noastră ar putea fi considerată "cea mai frumoasă din Europa". Autoarea articolului, Patti Morrow, blogger, fotograf și jurnalist specializat în călătorii, s-a declarat impresionată, printre altele, de Transfăgărășan, arhitectura cosmopolită din București, bisericile fortificate din Transilvania și de castelele Bran și Peleș.
În acest articol, intitulat "Is Romania Europe's Prettiest Country? It Just Might Be" ("Este România cea mai frumoasă țară a Europei? Chiar ar putea fi"), Patti Morrow a elogiat câteva obiective turistice ale României: "piețe din orașe încântătoare ce datează din timpuri medievale, dealuri cu pante blânde care se întind cât vezi cu ochii, castele învelite în misterul Contelui Dracula, perspective minunate asupra culmilor stâncoase ale munților și o rețea ce pare infinită de fortărețe și biserici".
i nu uităm de Transfăgărășanfără îndoială cel mai spectaculos drum din lume. Frumusețea naturală a României și diversitatea ei culturală ar putea surprindă. Mărginită de Marea Neagră din sud-estul Europei, printre atracțiile acestei țări se află și fluviul Dunăre și Munții Carpați", a adăugat jurnalista americană în debutul articolului.
Patti Morrow a grupat obiectivele turistice ale României în trei categorii principale: "Orașe, cetăți și sate", "Castele, fortărețe și biserici fortificate" și "Alte atracții".
ORAȘE, CETĂȚI ȘI SATE
După vizita sa în România, Patti Morrow spune țara noastră — și în special Transilvaniaeste locul în care se află "unele dintre cele mai bine conservate orașe medievale din Europa".
Jurnalista a vizitat însă mai întâi Bucureștiul și s-a declarat impresionată de Palatul Parlamentului, labirintul de străduțe pavate cu piatră cubică și arhitectura specială din centrul vechi al capitalei, cunoscută în trecut și sub denumirea de "Micul Paris ". Ea a apreciat și magazinele de antichități, cafenelele și galeriile de artă din București.
Informându-i pe cititorii americani în legătură cu istoria Sibiului, jurnalista reamintește localitatea a fost înființat în secolul al XII-lea de sașii germani și le semnalează faptul orașul, al cărui centru și-a păstrat splendoarea medievală, "este probabil unul dintre cele mai frumoase din România sau poate chiar din Europa". Sunt menționate în acest articol arhitectura medievală, turnurile bine conservate, străzile înguste, clădiri din secolul al XVII-lea, celebrul Pod al Minciunilor și cele două piețe dominate de bisericiPiața Mare și Piața Mică. Patti Morrow a reamintit și despre Festivalul Internațional de Teatru organizat la Sibiu în fiecare an în luna iunie.
Continuându-și călătoria prin Transilvania, Patti Morrow a apreciat biserica fortificată din Saschiz, inclusă pe lista patrimoniului mondial UNESCO, și a alocat un spațiu mai mare Sighișoarei, despre care afirmă este "unul dintre cele mai frumoase și mai bine orașe medievale din Europa". Jurnalista americană a apreciat arhitectura locală, clădirile din secolul al XVI-lea, grație cărora Sighișoara poate fi comparată cu "ambianța magică din orașul vechi din Praga și cu Viena". Ea a reamintit și faptul Sighișoara este locul în care s-a născut Vlad Dracul, sursa de inspirație a personajului literar Dracula.
În Sibiel, Patti Morrow a experimentat viața la țară, cazându-se în pensiunea bunicii Eugenia, unde a a învățat prepare brânză și mămăligă și a apreciat gastronomia locală, în special afinata și plăcinta cu mere.
În Brașov, oraș înființat de cavalerii teutoni în anul 1211, jurnalista americană s-a declarat fermecată de combinația colorată și spectaculoasă de arhitectură gotică, barocă și renascentistă.
Patti Morrow a făcut apoi și o vizită în Biertan, unde a admirat biserica fortificată locală, datând din secolul al XV-lea și care a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.
CASTELE, FORTĂREȚE ȘI BISERICI FORTIFICATE
După ce a vizitat Branul, jurnalista a spus acest obiectiv turistic, cu turnuri medievale, turnulețe, pasaje subterane și scări în spirală, reprezintă "cel mai notoriu bastion al României". Reamintind cititorilor ei Branul datează din 1212, jurnalista a explicat și misterul și miturile care înconjoară acest castel, asociat adeseori cu legenda Contelui Dracula.
Patti Morrow a vizitat apoi cetatea Rupeaunul dintre cele mai vechi situri arheologice din România, întrucât datează din jurul anului 5.500 î.e.n. din perioada paleoliticului—, localitatea CristianBiserica Evanghelică din localitate datează din 1495 — și Râșnovunde a admirat cetatea medievală locală.
A urmat vizita la Castelul Peleș, care impresionează prin cele "160 de camere ale sale, ahitectura lui neo-renascentistă și amplasarea în pitorescul oraș Sinaia". Finalizat în 1883, Peleșul, reședința de vară a familiei regale a României până în 1947, a fost primul castel din Europa care a adoptat iluminatul cu energie electrică și a găzduit prima proiecție din România a unui film, în 1906, într-o cameră amenajată sub forma unui cinematograf propriu.
ALTE ATRACȚII
Jurnalista americană a fost impresionată de Transfăgărășan, supranumit "cea mai bună șosea rutieră din lume" de realizatorii emisiunii "Top Gear", dar și de peisajul uluitor al Munților Carpați, potențat de priveliști minunate spre barajul Vidraru, lacul glaciar Bâlea și numeroase cascade naturale.
Patti Morrow reamintește Munții Carpați au o lungime de aproape 1.600 de kilometri și mai mult de jumătate din acest lanț muntos se află în România. În Carpații românești, scrie jurnalista americană, trăiesc urși bruni, lupi și râși.
Patti Morrow nu a uitat nici podgoriile și vinăriile din România, o țară care ocupă locul al 10-lea în topul producătorilor de vin din lume, prin prisma cantităților comercializate. Ea a reamintit și faptul un producător român, Cramele Halewood, folosește exclusiv metode tradiționale de preparare a vinurilor.
Vizita în România a jurnalistei Patti Morrow a fost realizată prin intermediul JayWay Travel, o agenție de turism specializată în organizarea de vacanțe în Europa Centrală și de Est și care asigură posibilitatea unor vizite personalizate, în funcție de dorințele turiștilor.
AGERPRES

top