După un ger de -32 de grade Celsius, peste România au venit ninsorile și "freezing rain"
România, sub zăpadă: 30 de morți, 148 de persoane în stare gravă, 9 drumuri naționale și A2, închise
Administraţia Naţională de Meteorologie a emis o atenţionare cod galben în întreaga țară, conform căreia în intervalul 3 februarie, ora locală 10,00 - 5 februarie, ora locală 20,00, aria ninsorilor va cuprinde treptat, începând din sud-vestul ţării, toate regiunile. Local, ninsorile vor fi mai abundente, iar stratul de zăpadă nou depus va depăşi 20 cm, în special în zonele de deal şi de munte. Vântul va avea intensificări temporare, cu viteze mai mari în sud şi în sud-est, unde rafalele vor depăşi 50-60 km/h, iar la munte va sufla tare, cu peste 90 km/h, viscolind sau spulberând zăpada.
Fenomenul "freezing rain" (ploaie care îngheață) a apărut deja în unele zone ale țării și în București. "Freezing rain" se formează din cauză că în straturile înalte ale atmosferei temperaturile cresc, iar la nivelul solului, unde sunt temperaturi sub zero grade, ploaia se transformă imediat în gheață. Astfel, în urma ploii înghețate se formează o crustă subțire de gheață. "Freezing rain" este un fenomen "destul de rar, însă nu total neobișnuit pentru România".
Peste 1.400 de persoane sunt angrenate la nivel naţional pentru rezolvarea situaţiilor generate de condiţiile meteorologice şi 14.000 de persoane care se află în subunităţile de bază sunt pregătite să intervină pentru rezolvarea situaţiilor de urgenţă, a afirmat, vineri, la sediul MAI, ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş.
T. Băsescu: Mai devreme sau mai târziu va trebui să ne punem toţi suveranitatea la un loc pentru suveranitatea UE
Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, joi, la marcarea a cinci ani de la aderarea României la UE, că mai devreme sau mai târziu fiecare stat membru ar trebui 'să pună la un loc' suveranitatea pentru a crea suveranitatea Uniunii, menită să facă o Europă capabilă să rămână în competiţie cu marii actori globali, precum SUA sau China. 'Uniunea Europeană nu poate să se afle la pupitrul de comandă în procesul de globalizare, fără o integrare extrem de puternică. Acum UE culege 'roadele' insuficientei integrări, care vizează inclusiv indisciplina bugetară şi nu este capabilă să comande redresarea, pentru că nu este suficient de integrată, pentru că încă avem politici divergente. Convergenţa în interiorul UE este încă mult prea redusă, pentru ca UE să poată da direcţia economiei globale, fie şi în timp de criză. Deci singura soluţie pentru a garanta prosperitatea cetăţenilor noştri şi pentru a garanta faptul ca UE să fie un conducător de politici globale, un driver al politicilor globale, este o integrare profundă şi eu nu mă feresc să spun că va trebui să avem curajul să spunem naţiunilor noastre că soluţia corectă este realizarea 'Statelor Unite ale Europei'. Va trebui mai devreme sau mai târziu să ne punem cu toţii la un loc suveranitatea pentru a crea suveranitatea UE', a spus Băsescu, la conferinţa 'România în UE. Cinci ani de la aderare'. El a afirmat că realizarea unei Uniuni suverane ar face-o capabilă să rămână în competiţia cu marii actori globali, precum SUA, China, India sau Brazilia.
Şeful statului a punctat că, în urma exerciţiului crizei, ţările membre UE au realizat că sunt 'prea puternic' legate una de cealaltă pentru a nu privi la viitorul comun, în contextul în care dependenţa reciprocă a fost demonstrată recent de criza datoriilor suverane. 'Europa este un şantier, un şantier care a fost generat de criză. Probabil că în lipsa crizei economice, declanşată în 2008 şi sesizată de noi, dar şi de mulţi alţi europeni abia în 2009, acest şantier nu ar fi existat. Dar realitatea este că, prin criză, am fost obligaţi la progres, în primul rând la un progres în procesul de integrare. Foarte mulţi politicieni, la nivelul european, îşi puneau întrebarea, pe care o pun şi oamenii simpli sau economiştii, care înţeleg mai bine decât noi toţi, foarte mulţi îşi pun întrebarea: 'Cum a fost posibil ca în 1992, la Maastricht, să stabilim o uniune monetară, fără să punem sub ea suportul care să facă moneda unică viabilă?'. Adică, politici fiscale, politici monetare comune, politici bugetare, după un sistem extrem de bine supravegheat. Iar răspunsul aici, în opinia mea, este simplu: atât s-a putut atunci, din punct de vedere politic. Cum şi acum, deşi trebuia făcut mai mult pentru integrare, atât s-a putut face din punct de vedere politic', a mai afirmat Băsescu.
Şeful statului a amintit de realizările din prezenţa la nivelul UE, precum pachetul 'guvernanţă economică' - 'Six pack', Agenda UE 2020, Pactul Euro Plus şi Tratatul privind stabilitatea economică în UE. 'Dar, ca şi în '92, din punct de vedere politic, atât s-a putut, atât au fost dispuse statele membre să cedeze din suveranitate, într-o zonă care a fost foarte sensibilă până acum. Sigur, nu-i o noutate în Uniunea Europeană cedarea de suveranitate. Odată devenit membru al Uniunii, chiar aşa cum am făcut-o noi în 2007, am cedat suveranitatea asupra Politicii Agricole Comune. De asemenea, la nivelul Uniunii, politica de coeziune este o politică a Uniunii Europene, nu este o politică naţională. Este partea 'hard' a cedării de suveranitate, dar toţi ştim că este şi un exerciţiu 'soft' în ceea ce priveşte cedarea de suveranitate. Spre exemplu, Agenda UE 2020 - stabileşte standarde pentru educaţie. Nu este treaba Uniunii Europene, dar se fac politici mai puţin vizibile, dar care sunt parte a unei cedări de suveranitate, printr-un exerciţiu 'soft' de la nivel european. Deci s-a accentuat cedarea de suveranitate, dar ea este insuficientă pentru ca, în viitor, să putem avea o Uniune Europeană competitivă. Şi paşii următori va trebui să îi facem destul de repede', a mai arătat şeful statului.
Protestul din Piaţa Universităţii a continuat şi la minus 15 grade. La fel, protestele din ţară
Protestul din Piaţa Univeristăţii a continuat și în ultima săptămână, desosebit de geroasă. Câteva zeci de bucureşteni au îndurat gerul, au strigat lozinci, au afişat pancarte cu mesaje antiprezidenţiale şi antiguvernamentale, şi-au manifestat nemulţumirea faţă de actualul regim. Deşi primarul general al Capitalei a autorizat mai multe proteste ale sindicaliştilor din diverse domenii, foarte puţini s-au încumetat să îndure frigul de afară. Nici lozincile pe care manifestanţii le-au strigat nu au mai fost la fel de ''colorate'' ca în primele zile. Oamenii s-au rezumat la cele deja consacrate - ''Jos Băsescu'', Jos Guvernul'', ''Jos puterea''. Oficiali ai Jandarmeriei au declarat că nu au avut loc incidente şi că deşi mitingul nu este autorizat, jandarmii sunt la faţa locului pentru a asigura liniştea şi ordinea publică.
Protestele au continuat şi în restul ţării, dar la fel ca în Capitală, numărul manifestanţilor s-a redus simţitor, cel mai probabil din cauza frigului. La Alexandria au protestat circa 30 de persoane, la Ploieşti aproximativ 30 de revoluţionari au cerut organizarea de alegeri anticipate, iar la Slatina şi Caracal protestele au fost reluate când aproximativ 200 de manifestanţi, în marea lor majoritate pensionari, au declarat că posibila majorare a pensiilor cu 5% nu este în măsură să-i mulţumească. La Reşiţa cei aproximativ 60 de protestatari au solicitat autorizaţie pentru continuarea manifestărilor până pe data de 15 februarie şi au făcut apel la unitate. Aproximativ 60 de bistriţeni s-au adunat în faţa Instituţiei Prefectului Bistriţa-Năsăud pentru a protesta împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi guvernului, chiar dacă afară erau minus şapte grade Celsius. Protestele de la Bistriţa i-a avut ca protagonişti, în mare parte, pe cei care au venit în fiecare după-masă să îşi strige nemulţumirea în stradă, din rândul acestora făcând parte medici, avocaţi, scriitori, pensionari şi lideri sindicali. Manifestanţii nu s-au arătat deranjaţi de faptul că îşi strigă lozincile zi de zi în faţa unei instituţii goale şi au spus că sunt decişi să continue protestul şi în zilele următoare. Aproape o sută de sibieni au mărşăluit pe principalele bulevarde ale oraşului, la minus 14 grade Celsius, scandând lozinci antiprezidenţiale, antiguvernamentale, dar şi împotriva FMI-ului. Pentru prima dată s-a scandat pentru susţinerea unui Guvern alcătuit din tehnocraţi, singura garanţie a unor alegeri corecte, în opinia protestatarilor. Manifestanţii sibieni s-au înjumătăţit la finalul mitingului, din cauza gerului. Cei mai mulţi s-au încălzit pe traseu cu ceai fierbinte, oferit gratis de persoane care au dorit să rămâne anonime. Asociaţia revoluţionarilor Sibiu Decembrie 89, organizatorul protestului autorizat de Primăria Sibiu, intenţionează să prelungească protestele până pe 7 februarie.
Majoritatea românilor sunt de acord cu manifestaţiile din stradă
Majoritatea românilor - 98% - au auzit de manifestaţiile din stradă care au avut loc în ultimele săptămâni şi 81% consideră că ele sunt un lucru bun, relevă un studiu sociologic realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES). Potrivit cercetării, 1% dintre respondenţi spun că au participat la toate manifestaţiile din localitatea lor, 4% au răspuns că au participat la mai multe proteste, iar alţi 4% au declarat că au participat o singură dată la manifestaţii. În timp ce 81% dintre persoanele intervievate consideră ca fiind un lucru bun faptul că au avut loc aceste manifestaţii, 13% consideră că este un lucru rău.
În opinia celor chestionaţi, cele mai importante teme abordate de protestatari au vizat schimbarea preşedintelui şi a guvernului, precum şi nivelul scăzut de trai, veniturile reduse şi lipsa locurilor de muncă. Sondajul IRES a fost realizat în perioada 27-28 ianuarie 2012 pe un eşantion reprezentativ de 1.099 persoane din toate regiunile ţării. Marja de eroare este de ą 3%.
Miel la proțap și jumări. Cum a petrecut șeful delegației FMI înainte de întâlnirea cu premierul Boc
Cu o zi înainte de întâlnirea extrem de serioasă cu miniștrii cabientului Boc, șeful delegației FMI, Jeffrey Franks, a fost invitat la o petrecere privată, pe Valea Prahovei. Împreună cu Sorin Blejnar de la ANAF, el a gustat din bucate tradiționale, la poalele Bucegilor. Jeffrey Franks a mâncat miel la proțap, jumări, cârnați și afumături. Șeful delegației Fondului Monetar Internațional a fost întâmpinat la Gura Diham cu pâine și sare. Purta un palton negru și o căciulă de blană și era dificil de recunoscut. Petrecerea a fost organizată se pare de cei de la ANAF. Pentru acest festin s-a tăiat un porc, s-a făcut un miel la proțap și s-a băut țuică fiartă.
Un taraf de lăutari a întreținut atmosfera, iar în incinta cabanei, Franks nu a ezitat să intre în horă cu restul invitaților, semn că i-a priit aerul de munte. Șeful delegației FMI a stat doar 2 ore la chef.
Traian Băsescu: Am introdus nişte reguli în interiorul UE foarte apropiate de cele ale FMI
Preşedintele Traian Băsescu a primit marţi, la Palatul Cotroceni, delegaţia comună a Fondului Monetar Internaţional, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale, prilej cu care şeful statului a subliniat că au fost introduse în interiorul UE reguli apropiate de cele ale FMI. 'Vă mulţumesc foarte mult pentru întâlnire. Doar ce m-am întors de la Bruxelles (de la lucrările Consiliului European informal - n.r.), unde semnalele sunt pozitive. Am dus acordul nostru la sfârşit. Cel mai probabil imaginea UE şi a zonei euro va fi upgradată de către investitori, având în vedere că am introdus nişte reguli în interiorul UE care sunt foarte apropiate de regulile FMI', a spus Băsescu, în debutul întrevederii cu delegaţia FMI, CE şi BM.
Şeful delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, a evidenţiat faptul că prin angajamentul României de a aplica în interiorul UE reguli economice şi mai stricte, ţara noastră va reuşi să trimită semnale pozitive în întreaga lume.
Preşedintele Traian Băsescu, a declarat, luni seară, după Summitul informal al UE, că s-a ajuns la un compromis acceptabil, în sensul că statele non-euro, dar semnatare ale Tratatului privind stabilitatea, coordonarea şi convergenţa vor participa la Summiturile zonei euro ori de câte ori se discută probleme de interes general privind piaţa unică, competitivitatea sau modificări de politici strategice în zona euro.
Delegaţia Fondului Monetar Internaţional, Comisiei Europene şi Băncii Mondiale a început, miercurea trecută, la Bucureşti, a patra misiune de evaluare a Acordului stand-by de tip preventiv cu România şi se va afla în ţara noastră până pe 6 februarie, având programate întâlniri cu autorităţile române, precum şi cu reprezentanţi ai partidelor politice, ai sindicatelor, mediului de afaceri, băncilor şi societăţii civile.
Duminica trecută, preşedintele Traian Băsescu a precizat că împreună cu premierul Emil Boc a ajuns la concluzia că va trebui negociată, pentru noua scrisoare a Guvernului către FMI, o reprogramare a liberalizării preţurilor la gaze şi energie. El a explicat că, în actuala scrisoare a Guvernului României, în actualul acord pe care ţara noastră îl are cu Fondul, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială, liberalizarea este prevăzută, pentru economie în 2013, iar pentru populaţie în 2015.
Ambasada SUA la Bucureşti sprijină dezvoltarea voluntariatului şi a antreprenoriatului social în România
Ambasada SUA la Bucureşti sprijină dezvoltarea voluntariatului şi a antreprenoriatului social în România prin finanţarea proiectului pilot 'Învăţând din experienţa împărtăţită - Mentorat pentru dezvoltarea antreprenoriatului social'.
Libby Gitenstein, soţia ambasadorului SUA la Bucureşti, a vorbit marţi, cu prilejul lansării proiectului pilot 'Învăţând din experienţa împărtăşită - Mentorat pentru dezvoltarea antreprenoriatului social', despre importanţa voluntariatului, afirmând că termenul de 'voluntariat', aşa cum este el înţeles în cultura americană, pentru români reprezintă 'un mod de viaţă' prin 'abilitatea românilor de a se preocupa de soarta celorlalţi'. Potrivit lui Libby Gitenstein, acest fenomen este posibil şi datorită faptului că în România atât comunitatea, cât şi familia, sunt extrem de importante. 'Voluntariatul este o activitate care îţi ajunge la inimă şi treptat realizezi că nu este vorba de muncă, ci de bucurie fiindcă oferi ceva celorlalţi din inimă şi acest lucru te face să zâmbeşti, dar şi să aduci zâmbetul şi pe chipul celorlalţi. Sunt multe forme de voluntariat. Important este ca fiecare să aleagă o activitate care se potriveşte talentelor sale şi modului în care fiecare înţelege bucuria şi ce anume îl determină să simtă că se distrează, nu că munceşte. (...) În State, eu am avut o activitate de voluntariat ca infirmieră, însă, în România, sunt profesor voluntar pentru o şcoală de asistente medicale şi la un orfelinat. Este greu uneori să creezi o relaţie directă cu copii din orfelinate, o relaţie one-to-one, şi de aceea mulţi dintre voluntari aleg să se angajeze în activităţi de colectare de haine şi jucării pentru aceşti copii.(...) Mulţi tineri români mi-au spus că nu ştiu cum să fie voluntari. Le-am spus că ceea ce este voluntariat pentru americani, la români este un mod de viaţă care porneşte de la gesturi în familie, cum ar fi să îţi ajuţi bunica la cumpărături', a spus aceasta.
În cadrul evenimentului, directorul adjunct al Fundaţiei Centrul pentru Educaţie Economică şi Dezvoltare din România (CEED), Mihaela Popescu, a prezentat proiectul amintit, afirmând că obiectivele acestuia vizează dezvoltarea antreprenoriatului social în România prin mentorat în afaceri, acordat voluntar de persoane cu experienţă în acest domeniu. Astfel, prin acest proiect, care se va desfăşura pe o perioadă de şase luni, se urmăreşte dezvoltarea capacităţii manageriale a zece organizaţii cu misiune socială, îmbunătăţirea nivelului de conştientizare al rolului antreprenoriatului social în dezvoltarea personală şi a comunităţii prin crearea unor modele, precum şi stimularea voluntariatului în domeniul mentoratului în afaceri 'prin crearea unor parteneriate eficiente între reprezentanţii ONG-urilor cu leaderi ai unor întreprinderi sociale de succes şi antreprenori sau manageri cu o vastă experienţă'.
La acest proiect participă mai multe ONG-uri, între care Asociaţia Un Pas Spre Viitor (Braşov), Asociţia Filantropia (Severin), Fundaţia Biosanta (Bistriţa), Asociaţia Şanse Egale pentru Fiecare (Craiova), Asociaţia Sprijinirea Integrării Sociale (Bucureşti), Giromaris Cons. Cooperativă (Horezu), Asociaţia Forumul Tinerilor (Bucureşti), Cooperativa Manufactura Horezeană, Societatea Cooperativă Baciul Vaideean (Horezu), Fundaţia PACT din Bucureşti şi Ateliere Fără Frontiere.
Mentorii participanţi în proiect sunt Anca Harasim (director executiv al Camerei de Comerţ Americane în România), Laila Onu (fondator al Societăţii Române Speranţa şi al Fundaţiei Pentru Voi), Mar Istvan şi Kolumban Gabor (preşedinţi ai Asociaţiei Szekelygyumolcs), Cristian Ispas (fondatorul Fundaţiei Motivation), dar şi experţi în domeniul de management, social sau economic - Sandra Petrescu, Carmen Podani, Rodica Dimitriu, Tudor Dimitriu, Mirela Pantazi şi Alina Oancea.
De asemenea, în cadrul evenimentului au fost prezentate trei 'poveşti de succes'. Este vorba de exemplul Fundaţiei Motivation care oferă echipamente de mobilitate personalizate pentru persoane cu dizabilităţi, dar şi îngrijire rezidenţială, educaţie şi instruire vocaţională pentru copii cu dizabilităţi în vederea angajării lor viitoare. Un alt exemplu de 'poveste de succes' a fost cel al Fundaţiei Pentru Voi, care este o organizaţie a părinţilor cu copii cu dizabilităţi intelectuale, care însă s-a extins în domeniul serviciilor sociale oferind sprijin inclusiv persoanelor adulte cu astfel de probleme prin centre de zi, locuinţe protejate, prin centru 'respiro' sau prin servicii la domiciliu, însă, şi prin sprijinirea acestor persoane în vederea angajării lor pe piaţa muncii. De asemenea, persoanele cu dizabilităţi intelectuale sunt încurajate să se antreneze în activităţi de tipărire de pliante, cărţi de vizită sau broşuri, în crearea de decoraţiuni şi piese de artizanat, bricolaj sau asamblări, care ulterior sunt comercializate. Cel de-al treilea model de succes prezentat a fost cel al Asociaţiei Szekelygyumolcs care încurajează fermierii din zona Harghita să protejeze diferitele specii de arbori fructiferi şi arbuşti de fructe de pădure pentru a asigura longevitatea acestora şi, de asemenea, vizează şi creşterea profitabilităţii activităţii de colectare şi cultivare prin crearea unor produse 'de prim nivel calitativ' (dulceaţă, gem, sucuri naturale şi siropuri de fructe).
Mircea Geoană va efectua o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii în perioada 1-4 februarie 2012
Senatorul independent Mircea Geoană va efectua o vizită de lucru în Statele Unite ale Americii în perioada 1-4 februarie 2012, în Washington și New York. Obiectivele vizitei lui Mircea Geoană în SUA sunt legate de intensificarea dimensiunii economice a relației dintre România și SUA și ridicarea colaborării pe acest palier la aceeași intensitate ca și colaborarea din domeniul militar, precum și de includerea României în programul Visa Waiver. Totodată, Mircea Geoană va avea cu interlocutorii americani și un schimb de opinii cu privire la evoluțiile și perspectivele politice, socio-economice și electorale din cele două țări. Vizita senatorului Geoană în SUA este o continuare a vizitei pe care a efectuat-o în perioada octombrie-noiembrie 2011, atunci când s-a întâlnit cu numeroși membri ai Congresului American, ai administrației americane, precum și cu reprezentanți ai comunității de afaceri.
Cu prilejul vizitei sale la Washington, Mircea Geoană va avea întâlniri și cu membri ai Administrației SUA, senatori și congressmeni americani, precum și cu membri ai grupului de prietenie cu România din cadrul Congresului SUA. Totodată, Mircea Geoană va participa la National Prayer Breakfast, un eveniment anual ce are loc, începând cu 1953, în Washington în prima zi de joi a lunii februarie. Evenimentul este organizat de membri ai Congresului Statelor Unite și se bucură de participarea a numeroși politicieni și reprezentanți ai corpului diplomatic din peste 100 de țări.
Totodată, la Washington, Mircea Geoană va avea o întâlnire și cu Joseph Gildenhorn, președintele Centrului Internațional Woodrow Wilson, o prestigioasă instituție americană a cărei misiune este să ofere un punct de contact între mediul academic și profesionist și mediul politic care elaborează politici publice. Având în vedere experiența pe care Centrul Internațional Woodrow Wilson o are în domeniul politicilor publice, acesta poate deveni un partener de bază al Comitetului Național pentru Dezvoltare.
În plus, Mircea Geoană va participa la o întâlnire cu comunitatea românească din SUA si Canada. Pe agenda discuțiilor se află identificarea de modalități prin care profesioniștii români aflați pe continentul Nord-American se pot implica activ în realizarea unui nou proiect pentru dezvoltarea României.
Cu ocazia vizitei senatorului Mircea Geoană, Camera de Comerţ Româno-Americană va organiza la New York o masă rotundă la care se vor analiza mediul politic și cel de afaceri din România. Cu această ocazie, Mircea Geoană va discuta cu numeroși oameni de afaceri și investitori români și americani despre oportunitățile de intensificare a relației economice și comerciale dntre SUA și România.
Adrian Năstase, condamnat la doi ani de închisoare cu executare
Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare, luni, 30 ianuarie de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în procesul "Trofeul calităţii", în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. Condamnarea fostului premier este cu executare, însă poate fi atacată prin recurs. El este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD. În acelaşi dosar, Irina Jianu a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi.
Fostul premier Adrian Năstase a declarat, la ultimul termen de judecată, că este nevinovat şi că procesul este unul politic. "Este o legitate ca cei care câştigă alegerile să facă dosare politice celor care le pierd. Nu am nicio legătură cu «Trofeul calităţii»", a spus Adrian Năstase.
Năstase a fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2009, fiind acuzat de folosirea influenţei sau a autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase. În acest dosar mai sunt inculpaţi Irina Jianu, fost inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), şi fostul său adjunct, Diana Gasparovici, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici.
Simpozionul "Trofeul Calităţii în Contrucţii" a fost organizat în 2004, sub conducerea Irinei Jianu, iar procurorii susţin că cele 1,6 milioane de euro, strânse de pe urma achitării taxelor de participare, au ajuns, prin interpuşi, la campania electorală a lui Adrian Năstase. Taxele de participare au fost de cinci milioane de lei vechi pentru persoanele fizice şi 15 - pentru firme. Banii trebuiau să ajungă la Inspectoratul de Stat în Construcţii, organizator al simpozionului, însă au fost direcţionaţi către diverse firme private, deţinute de Vasile şi soţii Popovici. Asta pentru ca, într-un final, majoritatea banilor să fie folosiţi la campania electorală a lui Năstase, potrivit DNA.
Într-un proces separat, în 15 decembrie 2011, un complet al instanţei supreme l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul "Mătuşa Tamara", în care a fost judecat pentru fapte de corupţie, alături de consilierul acestuia Ristea Priboi şi de fostul şef al al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu. Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut recurs la decizia de achitare a fostului premier Adrian Năstase, a lui Ristea Priboi şi a lui Ioan Melinescu, dosarul urmând să se judece la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Decizia din acest proces a fost prima din cele trei cazuri deferite justiţiei de către DNA în care este acuzat Adrian Năstase, fost prim-ministru şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.
Adrian Năstase mai are un dosar pe rolul înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie: "Zambaccian". Acesta a fost trimis instanţei în noiembrie 2006. Momentan, se audiază martori. Dosarul este tot în fază de instanţă de fond, iar decizia va putea fi atacată cu recurs.
"Este vorba de o condamare cu executare. Aşa apare din înregistrare", a spus Ion Cazacu, unul dintre avocaţii lui Adrian Năstase. "Este vorba de o încercare de a mă ţine în afara vieţii politice, vă rog să observaţi şi acea interdicţie de doi ani de exercitare a unor drepturi. Acesta a fost obiectivul lui Traian Băsescu din 2005", a declarat fostul premier Adrian Năstase, la puţin timp după aflarea sentinţei. "Nu mi s-a cerut retragerea din partid, sunt foarte multe apeluri de susţinere, sunt colegi care au participat la campania electorală şi vor să se autodenunţe", a spus Năstase. "Mi se pare că este o decizie strict politică, voi face recurs şi dacă va fi cazul voi merge mai departe cu acest dosar politic în instanţe europene şi la CEDO. Asta e, am intrat în politică, nu mi-a plăcut cartea, merită să plătesc. În timp ce eu m-am bătut ca România să intre în NATO, Traian Băsescu este cel care merge la Bruxelles să se întâlnească cu secretarul general al NATO. Îmi pare rău că cei învinuiţi alături de mine în acest dosar plătesc într-un dosar politic", a mai spus Adrian Năstase.
Năstase a acuzat din nou faptul că i-a fost refuzată cererea de revocare a completului de judecată, în condiţiile în care, până în 2010, judecătoarea Ioana Bogdan a fost consiliera şefului DNA, Daniel Morar. "Achitarea mea în acest al doilea dosar ar fi fost devastatoare, în condiţiile în care mandatul lui Daniel Morar se apropie de final. Este vorba despre o decizie murdară, e o decizie care trebuia dată acum şi vă este foarte clar că azi de dimineaţă au fost negocieri şi de aceea s-a dat verdictul aşa de târziu, într-un moment în care Traian Băsescu este plecat din ţară, de aceea a fost amânată decizia până astăzi", a mai adăugat Năstase. "Este vorba de o chestiune de credibilizare a DNA, care, dacă se pronunţa achitarea mea şi în acest al doilea dosar, concluzia pentru unii ar fi trebuit să fie desfiinţarea (DNA) sau demiterea întregii conduceri", a susţinut fostul premier PSD.
Traian Băsescu: România îşi va menţine forţele în Afganistan tot anul 2012
România îşi va menţine forţele în Afganistan tot anul 2012, iar o diminuare a participării româneşti va avea loc în a doua parte a lui 2013, a declarat luni la Bruxelles preşedintele Traian Băsescu, în conferinţa de presă comună cu secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. 'România îşi va menţine forţele în tot anul 2012, prima jumătate a anului 2013 şi vom trece eventual la o diminuare a participării noastre, pe măsură ce, începând cu a doua parte a anului 2013 şi în conformitate cu programul de transfer al responsabilităţilor de securitate către forţele afgane în a doua jumătate a lui 2013, forţele afgane vor prelua parte din misiunile pe care le execută Armata română', a declarat şeful statului român.
Traian Băsescu a precizat că România îşi va diminua prezenţa pe măsură ce misiunea va fi integral îndeplinită. Potrivit preşedintelui, România va contribui şi după 2014 la procesele de instruire a forţelor de securitate afgane şi are gata să trimită 66 de instructori pentru forţele de jandarmerie ale Afganistanului. 'Una din marile probleme pe care le-am discutat astăzi este legată de ce vom face după 2014 iar concluzia la care am ajuns în discuţiile cu secretarul general (al NATO) este că va trebui să continuăm să contribuim la procesele de instruire şi pregătire a forţelor de securitate afgane. De altfel, l-am informat pe secretarul general că România, conform angajamentelor sale, are gata de trimis în Afganistan 66 de instructori pentru forţele de jandarmerie ale Afganistanului. Cu cât mai multă instruire, cu atât vom avea mai puţini militari combatanţi în Afganistan şi acesta este obiectivul nostru', a declarat Traian Băsescu.
Pe de altă parte, Băsescu a spus că România participă la 31 de programe Smart Defence şi va continua să se implice în toate proiectele de acest tip, pentru că acestea înseamnă mai puţine costuri şi mai multă eficienţă. 'Legat de Smart Defence, aici vă pot informa că la nivel NATO există 168 de programe, România participă deja la 31 din aceste programe care vizează punerea împreună a resurselor. Mai multe state NATO îşi pun resursele împreună pentru a-şi atinge obiectivele şi vom continua să ne implicăm în toate proiectele Smart Defence, pentru că acestea înseamnă mai puţine costuri şi mai multă eficienţă', a spus şeful statului. El a apreciat că aceasta este una dintre cele mai valoroase iniţiative care au apărut la nivel NATO de la preluarea mandatului de actualul secretar general, Anders Fogh Rasmussen.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a lansat iniţiativa Smart Defence în 2011. Ea vizează utilizarea în mod cooperativ a resurselor limitate din domeniul apărării, pentru a acoperi deficitele de capacităţi ale NATO, în contextul situaţiei financiare dificile din majoritatea statelor membre.
450 de militari români s-au antrenat împreună cu Forţele Terestre ale SUA în Germania, în luna ianuarie
Un număr de 450 de militari români s-au deplasat în luna ianuarie la Centrul Multinaţional Combinat pentru Pregătire de Luptă (JMRC) de la Hohenfels, în Germania, pentru a efectua antrenamente predislocare individuale şi la nivel de unitate. Militarii au participat la un exerciţiu de simulare a misiunii (MRE) cu Forţele Terestre ale SUA în vederea viitoarei dislocări a forţelor româneşti în Afganistan ca parte a Forţei Internaţionale de Securitate a NATO (ISAF), se arată într-un comunicat al Ambasadei SUA la Bucureşti. Potrivit sursei, unităţile militare româneşti participă de peste trei ani la antrenamente predislocare în Germania, iar până la această dată, acesta este cel mai numeros grup de militari români care a participat la un singur exerciţiu la JMRC. Antrenamentul individual predislocare include cursuri de conducere şi utilizare a vehiculelor MRAP (protejate împotriva ambuscadelor şi rezistente la atacurile cu mine) şi a vehiculelor UAHMMWV (blindate de mare mobilitate cu multitracţiune). Militarii au fost de asemenea antrenaţi în privinţa identificării, contracarării şi evitării dispozitivelor explozive improvizate (IED).
La nivel de unitate, Forţele Terestre Române participă la MRE în cadrul JMRC împreună cu brigăzi de infanterie ale SUA şi cu echipe operative de pregătire şi legătură (OMLT) ale NATO care se pregătesc pentru dislocare în Afganistan şi Kosovo. Pe durata acestor exerciţii, România a contribuit cu unităţi până la nivel de batalion de infanterie. Aceste unităţi se antrenează umăr la umăr cu forţele SUA într-un mediu de contra-insurgenţă ce se aseamănă foarte mult cu condiţiile de luptă cu care se vor confrunta soldaţii atunci când vor fi dislocaţi în Afganistan, se arată în comunicat.
România poate participa la aceste cursuri şi exerciţii de pregătire datorită finanţării oferite de SUA prin Articolul 1206 din Legea privind autorizarea cheltuielilor pentru securitate naţională pentru anul fiscal 2006. Această autorizare pentru finanţare este menită să permită forţelor militare străine şi forţelor maritime de securitate străine să întreprindă operaţiuni contrateroriste (CT). Celălalt obiectiv al finanţării oferite prin Articolul 1206 este să permită forţelor militare străine să participe la sau să vină în sprijinul operaţiunilor militare şi de stabilitate la care participă forţele armate ale SUA.
Din 2010 până în prezent, România a primit aproximativ 30.000.000 de dolari care au acoperit costurile pregătirii a aproximativ 6.000 de militari şi achiziţionarea de echipament militar american pe care România îl foloseşte pentru antrenamentul forţelor sale în ţară şi pentru a-şi dota forţele dislocate, astfel încât acestea să îşi poată îndeplini misiunea în cadrul ISAF în Afganistan. Acest program de pregătire şi de dotare reflectă relaţiile militare excelente şi durabile dintre România şi Statele Unite, se mai arată în comunicat.
SUA şi România excluse de Irak de la o licitaţie de grâu
Consiliul Irakian al Cerealelor a dat publicităţii o licitaţie internaţională pentru a achiziţiona cel puţin 50.000 de tone de grâu de orice origine, cu excepţia Statelor Unite şi României, potrivit unor comercianţi europeni, citaţi duminică de portalul Trade Arabia cu sediul în Bahrein. 'Suntem surprinşi de faptul că irakienii au decis să-şi reducă potenţialele surse de grâu de pe piaţa actuală globală tensionată a grâului', a declarat un comerciant european. 'În contextul încheierii prezenţei SUA în Irak este greu să apreciezi dacă aici este vorba de un factor politic', a precizat acesta. 'Se vorbeşte pe piaţă că o moară irakiană din provincie ar fi depus o plângere la ministerul din Bagdad potrivit căreia o achiziţie anterioară de grâu din SUA ar fi fost nepotrivită pentru făina din Irak'', a declarat un alt exportator. 'Se pare că s-a escaladat situaţia prin excluderea SUA de la licitaţia actuală. Dar irakienii au luat mult grâu din SUA fără probleme în trecut şi nu cred că va fi o problemă pe termen lung', a adăugat el. Datele de expediere nu au fost furnizate, termenul limită fiind 5 februarie, iar ofertele urmând să rămână valabile până la 9 februarie.
Potrivit unor discuţii comerciale, autorităţile americane ar acţiona pentru a schimba decizia de excludere a SUA de la licitaţia privind grâul. Portalul relevă că preţurile globale la cereale au fost influenţate de informaţii recente potrivit cărora Rusia ar putea limita exporturile de cereale, din cauza stocurilor în scădere după un flux masiv de vânzări peste mări în ultimele luni. Totodată, seceta din Argentina i-a determinat pe exportatorii din ţară să vândă mai puţin. 'În prezent, există o cerere puternică pe pieţele internaţionale de cereale dar o lipsă de lichidităţi pe pieţele de cash cu furnizări mai restrânse din Rusia, în timp ce Argentina se află brusc exclusă de pe piaţa de export al grâului din cauza incertitudinii cu privire la exporturile sale după secetă', a declarat un alt comerciant. 'În contextul în care Irakul, Iordania şi Etiopia lansează în prezent licitaţii s-ar putea vorbi cu uşurinţă de o cantitate între 400.000-500.000 de tone ce va fi cumpărată în următoarele două săptămâni', a adăugat el.
Guvernul a aprobat suspendarea taxei de poluare pentru autovehiculele înmatriculate înainte de 2007
Guvernul a aprobat, în şedinţa de luni, Ordonanţa de Urgenţă pentru suspendarea aplicării prevederilor din Legea privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule referitoare la achitarea taxei de poluare pentru autovehiculele înmatriculate în România înainte de anul 2007. Potrivit unui comunicat al Ministerului Mediului şi Pădurilor (MMP), suspendarea este valabilă până pe 31 decembrie 2012, inclusiv. Contribuabilii care au achitat deja taxa pentru maşinile înmatriculate în România înainte de 1 ianuarie 2007 pot solicita restituirea acesteia, la organul fiscal competent, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, se precizează în comunicatul MMP.
Celelalte prevederi ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule rămân în vigoare. Astfel, se menţine reducerea taxei de poluare cu până la 25% şi posibilitatea ca, în cazul în care taxa de poluare plătită de la 1 iulie 2008 este mai mare decât cea rezultată din aplicarea acestei legi, contribuabilii să poată solicita restituirea sumelor reprezentând diferenţa de taxă plătită. Taxa se calculează pe baza unor criterii precum tipul motorizării, capacitatea cilindrică, emisia de CO2 şi norma de poluare, luând în considerare şi deprecierea autoturismului. Potrivit ordonanţei de urgenţă, supusă dezbaterii publice săptămâna trecută pe site-ul Ministerului Mediului, suspendarea pentru un an a plăţii taxei de poluare pentru maşinile înmatriculate înainte de 2007 va aduce pierderi de 336 milioane de lei în bugetul Fondului pentru Mediu. Potrivit Ministerului Mediului, în şedinţa Coaliţiei de guvernământ de la începutul săptămânii trecute s-a luat decizia ca plata taxei auto în cazul autovehiculelor înmatriculate înainte de ianuarie 2007 să fie amânată cu un an pentru a da răgaz posesorilor să-şi vândă maşinile, dar şi pentru că modalitatea de aplicare nu a fost suficient înţeleasă de către aceştia.
Noua Lege privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule precum şi normele de aplicare a acesteia au intrat în vigoare începând din data de 13 ianuarie. Taxa de poluare urma să fie aplicată atât pentru autovehiculele noi sau second-hand care se înmatriculau pentru prima dată în România, indiferent dacă autovehiculul este produs în ţară sau străinătate, cât şi pentru autovehiculele înmatriculate înainte de 1 ianuarie 2007, pentru care nu a fost plătită o astfel de taxă, aceasta fiind suportată de către cumpărător.
Legea privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule a fost iniţiată de MMP, după ce Curtea Europeană de Justiţie a declarat vechea taxă auto ca fiind discriminatorie. Potrivit datelor Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor /DRPCIV/ din cadrul Poliţiei Capitalei, publicate pe propria pagină de internet, numărul autoturismelor încadrate în intervalul de vechime 6-20 de ani şi peste, era, la finele anului 2010, de aproape 2,9 milioane de unităţi.
România, printre ţările cele mai vulnerabile la atacurile cibernetice şi ale criminalităţii informatice
Brazilia, India, Mexicul şi România sunt considerate printre ţările cele mai vulnerabile la atacurile cibernetice şi ale criminalităţii informatice, potrivit unui studiu aprofundat realizat de think-tank-ul ''Security and Defence Agenda'' /SDA/, cu sediul la Bruxelles, publicat luni. Acest lucru se datorează faptului că sectorul public şi privat din aceste state nu a instituit sistemele corecte şi procedurile necesare pentru a se apăra, relevă studiul menţionat de Financial Times. 'Aproape toată lumea este de acord că ţările nordice au un scor mare privind securitatea cibernetică, Marea Britanie fiind, de asemenea, foarte puternică', a declarat Brigid Grauman, autoarea raportului. 'Dar în altă parte în Europa, mai ales în Polonia, Italia şi România, nu există acelaşi nivel de rezilienţă', a precizat ea.
Israelul, Finlanda şi Suedia sunt considerate ţările cele mai rezistente la atacurile cibernetice asupra sistemelor lor informatice publice şi private, conform studiului.
Studiul cuprinde ceea ce numeşte 'testele de stres ţară cu ţară' privind aproximativ 23 de ţări, cu ajutorul unei metodologii elaborate de Robert Lentz, un fost oficial guvernamental american.
SDA spune că a reunit opt înalţi oficiali din domeniul securităţii de la NATO şi Comisia Europeană pentru a utiliza metodologia în scopul de a evalua capacitatea de rezilienţă a celor 23 de ţări pe o serie de fronturi. Printre problemele examinate în cadrul testelor de stres s-a numărat şi aceea dacă guvernul şi industria din fiecare ţară folosesc instrumente standard de apărare a reţelei de calculatoare şi dacă există un bun schimb de informaţie între sectoarele public şi privat. SDA a apreciat că statele nordice - în special Finlanda şi Suedia - au fost de departe cele mai reziliente din Europa, cu un scor puţin înaintea Marii Britanii, Franţei, Germaniei, Danemarcei şi Estoniei.
În afara Europei, SDA menţionează Israelul ca având rate de apărare cibernetică foarte înalte, în contextul în care ţara susţine că se confruntă cu '1.000 de atacuri cibernetice în fiecare minut'. Israelul a răspuns prin elaborarea de politici naţionale pentru a contracara atacurile cibernetice şi pune în aplicare un plan pe cinci ani 'pentru a se situa în fruntea securităţii cibernetice globale'.
Raportul şi-a exprimat însă îngrijorarea cu privire la India, Mexic şi Brazilia, relevând că India se află pe locul cinci în clasamentul mondial al ţărilor afectate de criminalitatea informatică iar premium-ul asupra confidenţialităţii Internetului este mic, controlul datelor fiind prin urmare neglijat.
Raportul SDA apreciază că în Brazilia corupţia larg răspândită în rândurile poliţiei şi lipsa unei legislaţii de combatere a criminalităţii informatice 'constituie calcâiul lui Ahile al ţării'.
În Mexic, guvernul 'poartă un război aprig împotriva mafiei drogurilor, care adesea dispune de o tehnologie mai bună'. Se spune că oficiali de stat din Mexic 'sunt relativ prudenţi privind strategia cibernetică a ţării şi sunt lenţi în stabilirea unor regulamente'.
Potrivit raportului, criza economică globală subminează investiţiile în securitatea cibernetică din partea multor ţări, iar formarea IT la nivel mondial nu satisface cererea de personal a companiilor. 'Există un decalaj major între nevoile pieţei şi ceea ce produc universităţile', spune Evangelos Ouzonis, expert la Agenţia Europeană pentru Securitatea Reţelelor Informatice şi a Datelor (ENISA).
Populaţia României a scăzut cu peste două milioane de persoane în ultimii nouă ani
Populaţia României a scăzut, de la recensământul din 2002 şi până la cel de anul trecut, cu peste două milioane de persoane.
Dacă la recensământul populaţiei şi locuinţelor din 2002 era înregistrată o populaţie de 21.680.974 persoane, conform INS, datele statistice provizorii ale recensământului realizat în octombrie 2011 şi publicate joi de Institutul Naţional de Statistică arată că populaţia stabilă a României este de 19.042.936 persoane. În 2002 au fost înregistrate 11.435.080 de persoane care trăiau în municipii şi/ sau oraşe şi 10.245.894 în comune. La recensământul de anul trecut datele provizorii arată că, din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 de persoane aveau domiciliul/ reşedinţa în municipii şi oraşe, iar 8.989.000 în comune. La recensământul din 2002 19.399.597 de persoane erau români (16.870.000 la recensământul de anul trecut, potrivit INS), iar 1.431.807 maghiari (1.238.000 în 2011). Pe de altă parte, populaţia stabilă a României era de 19.042.936 locuitori, arată datele statistice provizorii ale recensământului populaţiei şi locuinţelor, din octombrie 2011, publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică.
Potrivit INS, în România existau la data recenzării, 7.086.717 gospodării, 8,5 milioane locuinţe (din care 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit), 5.117.940 clădiri, din care 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit. 18.384.000 au fost persoane prezente, iar 659.000 temporar absente. Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul/reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%).
Grupate după numărul populaţiei stabile, 22 judeţe au înregistrat sub 400.000 locuitori, însumând 35,6% din populaţia ţării, 17 judeţe aveau o populaţie cuprinsă între 400 - 700.000 locuitori, concentrând 47,9% şi doar două judeţe au depăşit 700.000 de locuitori reprezentând 7,7%. Din totalul de 19.043.000 de persoane, 8,8% se regăsesc în Bucureşti (respectiv 1.678.000 persoane).
Judeţele cu populaţia cea mai numeroasă sunt Prahova (cu 735.900 locuitori), Iaşi (cu 723.600), Cluj (cu 659,400), Timiş (cu 649.800), Constanţa (cu 630.700), Dolj (cu 618.300), Suceava (cu 614.500). Cel mai mic număr de populaţie îl au judeţele Tulcea (201.500), Covasna (206.300), Sălaj (217.900), Mehedinţi (254.600), Ialomiţa (258.700), Giurgiu (265.500), Caraş-Severin (274.300) şi Bistriţa-Năsăud (277.900). În 13 judeţe din ţară mai mult de jumătate dintre persoane îşi au reşedinţa în municipii şi oraşe. Judeţele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Braşov (cu 71,2%), Constanţa (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judeţele cu ponderile cele mai mici ale populaţiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmboviţa (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamţ şi Călăraşi (cu 35,0%).
Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa un million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate - întreaga familie - pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari - Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%).
În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei, la recensământul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a făcut pe baza liberei declaraţii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecărui individ de a-şi declara în deplină libertate şi fără niciun fel de constrângere apartenenţa etnică. Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16.870.000 persoane (88,6%) s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238.000 persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619.000 persoane (3,2%).
Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20.000 se situează ucrainenii (51.700 persoane), germanii (36.900), turcii (28.200), ruşii - lipovenii (23.900) şi tătarii (20.500 persoane). Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59.200 persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării. În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%. Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%). Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).
Cei mai mulţi ucraineni se regăsesc în judeţele Maramureş (31.200 persoane), Timiş (6.000 persoane), Suceava (5.700 persoane) şi Caraş-Severin (2.600 persoane), reprezentând 88,0% din totalul acestora. Aproape trei sferturi din persoanele de etnie germană (73,0%) se regăseşte în judeţele Timiş (8,5 mii persoane), Satu Mare (5,0 mii persoane), Sibiu (4,1 mii persoane), Braşov (3,3 mii persoane), Caraş-Severin şi Arad (fiecare cu câte 3,0 mii persoane). Circa 90% dintre persoanele de etnie turcă au fost înregistrate în judeţele Constanţa (21.000 persoane) şi Tulcea (1.900 persoane) şi în Bucureşti (2.400 persoane). O proporţie de 87,7% dintre ruşi-lipoveni îşi au reşedinţa în judeţele Tulcea (10.900 persoane), Constanţa (3.500 persoane), Iaşi (2.800 persoane), Brăila (1.900 persoane), Suceava (1.700 persoane). În judeţul Constanţa este concentrată cea mai mare parte a etniei tătare, respectiv 96,4% dintre persoanele care au declarat că aparţin acestei etnii (19.700 persoane).
Datele provizorii ale recensământului s-au obţinut prin prelucrarea operativă a principalelor informaţii statistice însumate la nivel de localitate - municipiu, oraş, comună, pe baza tabelelor centralizatoare întocmite de recenzori după perioada de colectare a datelor, pentru cele 105.500 sectoare de recensământ. Informaţiile completate în aceste tabele centralizatoare au fost agregate de comisiile judeţene având la bază procesele verbale de validare întocmite de comisiile locale de recensământ, semnate şi însuşite de membrii acestora. Rezultatele obţinute şi prelucrate până la această etapă au caracter provizoriu şi pot suferi modificări pe parcursul etapelor ulterioare de prelucrare a datelor individuale din formularele de înregistrare a persoanelor din gospodării şi locuinţe, precizează INS.
Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinţei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensămintelor populaţiei şi locuinţelor şi ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi locuinţelor.
Acord bilateral în domeniul educaţiei între România şi Republica Populară Chineză
Ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, şi ambasadorul Republicii Populare Chineze în România, Huo Yuzhen, au semnat marţi un nou acord de cooperare în domeniul educaţiei care va fi valabil până în 31 decembrie 2014. 'În spiritul bunelor colaborări, devenite deja tradiţionale, documentul semnat astăzi asigură cadrul adecvat pentru continuarea şi intensificarea relaţiilor dintre cele două state în domeniul învăţământului, la toate nivelurile. Acesta reprezintă, totodată, premisa extinderii colaborării în domenii conexe precum tineretul şi cercetarea', se arată într-un comunicat de presă.
Ministrul Daniel Funeriu a reliefat în cadrul discuţiilor interesul în creştere al tinerilor din România pentru limba şi cultura chineză şi şi-a exprimat dorinţa ca tinerii să poată învăţa limba chineză, o limbă din ce în ce mai utilizată. 'Vrem ca tinerii noştri să fie conectaţi la ceea ce se întâmplă în lume, iar China este o parte importantă a acestei lumi', a afirmat ministrul Educaţiei.
Cu acest prilej, demnitarul român a invitat partea chineză să participe la evenimentele asociate Conferinţei Ministeriale Bologna şi la cea de-a treia ediţie a Bologna Policy Forum, ce vor fi organizate de MECTS, la Bucureşti, în 26-27 aprilie.
Peste 1.700 de cetăţeni români, identificaţi de poliţiştii români aflaţi în misiuni de patrulare în Franţa
Peste 1.700 de cetăţeni români au fost identificaţi de poliţiştii români aflaţi în misiuni de patrulare în Franţa, în aproximativ două luni, a declarat comisarul de poliţie Radu Corozel, ataşat pentru afaceri interne. ''Rolul celor 25 de poliţişti români aflaţi în patrulare la Paris a fost de a îmbunătăţi cooperarea internaţională şi poliţienească cu Franţa. În perioada în care cei 25 de poliţişti au acţionat au reuşit să depisteze şi să identifice 1.700 de cetăţeni români. (...) În plan operaţional poliţiştii şi-au adus contribuţia în dosarele penale pe care le instrumentează autorităţile din Franţa iar din punct de vedere al prezentării au reuşit să îmbunătăţească din punct de vedere calitativ imaginea României'', a spus comisar de poliţie Radu Corozel. Potrivit acestuia, atât prefectul Parisului, Michel Gaudin, cât şi ministrul de Interne francez, Claude Gueant, au avut o întrevedere cu poliţiştii români în cadrul căreia le-au mulţumit pentru sprijinul acordat, pentru contribuţie şi informaţii. ''Prefectul din Paris, Michel Gaudin, şi ministrul de Interne, Claude Gueant, au ţinut în mod special să le mulţumească celor 25 de poliţişti. La întâlnirea de la Prefectura din Paris a oficialilor francezi cu poliţiştii români a fost subliniat în mod deosebit profesionalismul acestora. (...) Prin munca pe care au desfăşurat-o, poliţiştii români au reuşit să identifice infractori despre care autorităţile franceze nu aveau date, acest lucru conducând la un progres în ceea ce priveşte anchetele din Franţa'', a afirmat ataşatul de interne român.
El a mai spus că în prezent în Franţa sunt 17 ofiţeri de legătură care lucrează în dosare penale iar cei 25 au avut rolul de a patrula, ''un rol de impact''. Corozel a menţionat că de prezenţa poliţiştilor români, îmbrăcaţi în uniforme, au fost încântaţi şi turiştii străini aflaţi în Paris, românii din capitala franceză, dar şi locuitorii acesteia. ''Nu exclud posibilitatea ca autorităţile franceze să solicite în viitor prezenţa în uniformă a poliţiştilor români, pentru că acesta a fost un lucru inedit, faptul că şi-au făcut meseria în uniformă pe străzile din Paris, spre deosebire de ofiţerii de legătură, care lucrează în dosarele penale în ţinută civilă'', a mai spus Corozel.
Pe durata Sărbătorilor de Iarnă, 25 de poliţişti români au acordat sprijin şi asistenţă Poliţiei Franceze pentru prevenirea faptelor antisociale. Poliţiştii români care au participat la misiunea din Franţa sunt specializaţi în combaterea infracţiunilor judiciare şi de crimă organizată, au experienţă în domeniul activităţii poliţieneşti de prevenire şi combatere a criminalităţii şi sunt cunoscători ai limbii franceze.
Pentru a participa la această misiune, cei 4 agenţi şi 21 de ofiţeri de poliţie au parcurs un proces de selecţie care a constat în verificarea cunoştinţelor teoretice legislative, a nivelului de cunoaştere a limbii franceze, dar şi a îndeplinirii la standarde profesioniste a activităţilor specifice muncii de poliţie. Misiunea poliţiştilor români a avut rolul de a consolida buna cooperare poliţienească româno-franceză, în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii şi s-a desfăşurat ca urmare a solicitării părţii franceze.
În Hotelul de Gheaţă de la Bâlea este mai cald decât în Sibiu, în cursul nopţii
Nopţile petrecute de câţiva turişti în această perioadă în camerele Hotelului de Gheaţă aflat în Munţii Făgăraşului, la Bâlea Lac (judeţul Sibiu), au fost mai călduroase decât cele din municipiul Sibiu, diferenţa de temperatură fiind de cel puţin cinci grade, conform meteorologilor de la Centrul meteorologic Transilvania Sud.
Dacă în judeţul Sibiu, temperatura minimă, până pe 3 februarie, în cursul nopţii, este prognozată chiar şi la minus 27 de grade, la peste 2.000 de metri altitudine, la Bâlea Lac, miercuri noapte, termometrele vor arăta cel mult, minus 18 grade Celsius. Nopţile şi dimineţile din municipiul Sibiu s-au dovedit mult mai geroase decât cele de la mare altitudine, dovadă că 10 turişti, o parte din ei veniţi din Marea Britanie, au preferat să îşi petreacă week-end-ul în camerele îngheţate, dormind pe paturi de gheaţă, înveliţi în saci de dormit şi acoperiţi de pături şi blănuri din animale. "Sâmbătă şi duminică am avut 10 persoane care au închiriat 5 camere în Hotelul de Gheaţă şi şi-au petrecut fără probleme sejurul. Este vorba şi de turişti români şi de turişti străini. În interiorul camerelor, temperatura mai creşte puţin, dacă sunt persoane înăuntru. Cine vine cu saci de dormit speciali pentru minus 20 de grade poate să doarmă fără probleme în Hotelul de Gheaţă sau în iglu", a declarat Adelina Grigoroiu, directorul de Marketing de la Hotelul de Gheaţă.
O cameră de două locuri costă 300 de lei, pentru o noapte, la singurul hotel de gheaţă din România. Cei care vin aici, se pot bucura de un strat de zăpadă de 131 de centimetri, însă trebuie să schieze cu prudenţă, nefiind pârtii amenajate, în condiţiile în care riscul de avalanşă este foarte mare, de gradul patru pe o scară de la unu la cinci. O altă problemă este transportul pe cablu. Înainte de a face rezervare la Hotelul de Gheaţă, turiştii trebuie să se intereseze de starea vremii. Când vântul este puternic, telecabina nu circulă. Pentru a ajunge în această perioadă la Bâlea Lac, singura posibilitate este telecabina iar un drum dus-întors costă 40 de lei, de persoană.
Bulgaria promite românilor cele mai avantajoase oferte turistice
Vom oferi turiştilor români cele mai bune oferte pentru că aceştia sunt cei mai numeroşi turişti în Bulgaria şi merită să profite de cele mai bune preţuri, a promis Blagoi Raghin, şeful Asociaţiei patronilor de hoteluri şi restaurante de la Sofia. Dacă ne daţi oferte ca cele pe care le oferiţi nemţilor, vom veni ca să semnăm contractele nu cu două, ci cu patru autocare, a răspuns Corina Martin, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România. Peste 50 de reprezentanţi ai agenţiilor de turism din România participă joi şi vineri la o reuniune cu colegii lor din Bulgaria. Forumul, care este organizat de Ministerul bulgar al Economiei şi Turismului, are loc în capitala mediavală a ţării Veliko Târnovo.
Românii au fost cel mai mare grup de turişti străini care au vizitat Bulgaria în anul 2011, a anunţat în deschiderea evenimentului ministrul-adjunct al economiei şi turismului Ivo Marinov. Anul trecut, Bulgaria a fost vizitată de aproape un milion de români, a declarat Marinov. Unul din patru sau cinci turişti străini care vin în Bulgaria este român, a spus Marinov. În ciuda crizei, în 2011 numărul oaspeţilor din România a crescut cu 4,6% în comparaţie cu 2010 şi cu circa 10% faţă de 2009. Românii sunt turiştii numărul unu în Bulgaria, dar nu numai ca număr, a afirmat şeful Asociaţiei patronilor de hoteluri şi restaurante Blagoi Raghin. Asociaţia a efectuat recent un studiu de opinie printre membrii ei şi majoritatea dintre hotelierii bulgari au spus că românii sunt cei mai preferaţi oaspeţi. Motivul este ca românii au aceiaşi mentalitate ca şi bulgarii, le place să se distreze şi nu sunt zgârciţi când vine vorba de petrecere, a declarat Raghin. Blagoi Raghin crede că Bulgaria oferă posibilităţi foarte bune nu numai în staţiunile de pe litoral şi cele de schi, ci şi când este vorba de turismul balnear. În această privinţă, cred că suntem cei mai buni în Balcani, a declarat el. Am fost în toate ţările din regiune şi cunosc situaţia, de aceea pot spune că avem cel mai modern turism balnear din zonă. Colegii noştri au reuşit foarte repede să se adapteze şi să înceapă să ofere servicii la nivel mondial, a adăugat preşedintele asociaţiei.
Este important ca în afară de turismul pe litoral şi de schi, care sunt deja cunoscute, să promovăm în România şi turismul balnear, cel cultural şi cel de golf, a afirmat ministrul-adjunct al economiei şi turismului Ivo Marinov. Cei 960 mii de români care au vizitat Bulgaria în anul 2011 reprezintă un număr bun, dar România, care este o piaţă de 22 de milioane consumatori, are un potenţial mai mare care încă nu este atins, a apreciat el. Bulgaria îşi propune să se impună pe piaţa românească ca o destinaţie turistică pentru toate anotimpurile, a subliniat oficialul.
Evenimentul de la Veliko Târnovo este o lecţie, un model pe care trebuie să-l adopte şi autorităţile noastre din România pentru că orice ministru al turismului în toate evenimentele pe care le organizează trebuie să aibă alături patronatele, asociaţiile, adică pe cei care fac business, a declarat Corina Martin. Nici un demers al unui ministru nu poate să genereze creştere economică, dacă nu este sprijinit de cei care dezvoltat acest business, a apreciat ea. Şefa Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România este însoţită în capitala veche a Bulgariei de circa 60 de agenţi de turism din România care au venit în Bulgaria cu două autocare pentru a se întâlni cu reprezentanţii sectorului din ţara vecină şi pentru a încheia contracte.
Vestea bună pentru noi este că aproape un milion de români au călătorit în Bulgaria anul trecut, ceea ce ne-a transformat în ţara numărul unu emitentă de turişti către Bulgaria. Nu este puţin lucru să spui că România este ţara numărul unu, dar în acelaşi timp ne interesează ca şi bulgarii să cunoască şi să viziteze într-un număr mai mare destinaţiile româneşti. Acesta este şi unul dintre scopurile pentru care am venit la Veliko Târnovo, a subliniat Corina Martin. În opinia sa, dacă românii primesc în Bulgaria aceleaşi tarife oferite ani de zile nemţilor, ceea ce ar fi normal în condiţiile în care aceştia sunt deja cei mai numeroşi turişti, acest lucru va crea un mediu de concurenţă şi pe litoralul românesc, obligându-i pe hotelierii autohtoni să-şi îmbunătăţească ofertele. Dna Martin a adăugat însă că nu trebuie neglijat faptul că un hotelier sau un agent de turism din România plăteşte de trei ori mai multe taxe şi impozite către stat faţă de un hotelier sau agent de turism din Bulgaria. Acest lucru va face întotdeauna foarte dificilă concurenţa pe piaţa tarifelor, a mai spus ea.
Reuniunea agenţiilor de turism din România şi Bulgaria este un eveniment foarte important pentru Veliko Târnovo, care a concurat cu 10 alte oraşe pentru găzduirea lui. Primarul Daniel Panov a subliniat că, înainte de a fi ales în acest post în toamna anului 2011, a fost şef al agenţiei de turism municipale şi a lucrat mult pentru promovarea destinaţiei Veliko Târnovo pe piaţa din România. Acesta este primul oraş din Bulgaria care are un internet site în limba română, a indicat Panov. El a mai subliniat că nu numai ca românii sunt cei mai numeroşi turişti străini care vizitează oraşul, dar şi că locuitorii capitalei mediavale privesc România ca o destinaţie turistică foarte bună.
Dimităr Manolov este preşedintele al Asociaţiei patronilor de hoteluri şi restaurante de la Veliko Târnovo. El şi colegii lui de la consiliul de administraţie al organizaţiei, care a fost întemeiată în urma cu doar o lună, sunt foarte interesaţi de posibilităţile oferite de piaţia turistică din România. Turiştii români trebuie să aibă mai multe informaţii despre obiectele turistice din zonă, a declarat Manolov, şi din acest motiv site-ul al asociaţiei urmează să fie tradus în limba română. Ne bazăm foarte mult pe turiştii din România şi dorim să promovăm oraşul nostru nu numai ca o destinaţie de weekend, ci ca şi un loc unde românii pot petrece să zicem o săptămână sau mai mult pentru că sunt multe lucru de văzut, a afirmat Manolov. Hotelierii se gândesc să organizeze ture gratuite ale oraşului care să aibă loc câteva ori pe săptămână. Membrii consiliului de administraţie a asociaţiei hotelierilor de la Veliko Târnovo par plini de entuziasm şi sunt convinşi că împreună vor reuşi să atragă mai mulţi turişti, decât dacă fiecare dintre ei ar încerca să-şi promoveze hotelul singur.
Optimismul lor nu este împărtăşit însă de Atanas Paskalev, director al site-ului sofiot Turistmedia.info, care susţine că, dacă trebuie să fie sincer, ar spune că turiştii români care vizitează Bulgaria pur şi simplu nu sunt interesaţi de obiectivele istorice şi culturale. În opinia sa însă, vina nu aparţine românilor, ci autorităţilor bulgare care nu reuşesc să promoveze ţara ca o destinaţie pentru turism cultural, Bulgaria rămânând doar o destinaţie pentru schopping, mâncare şi băutură. Paskalev a exemplificat prin faptul că în multe muzee şi locuri turistice lipsesc informaţiile în engleză. În plus, a spus el, angajaţii muzeelor nu primesc nici un spor salarial dacă sunt mai mulţi vizitatori, dimpotrivă creşte numai munca pe care o au, de aceea ei nu sunt deloc interesaţi ca muzeul să devină atractiv, a mai semnalat Paskalev. Anul trecut, acesta a editat un ghid turistic despre Bulgaria în limba română, dar afirmă că, până în acest moment, nu există vreun interes de partea română, aspect pe care şi-l explică prin faptul că românii nu vin în Bulgaria pentru patrimoniul cultural, ci din alte motive.
'Anul Caragiale în oraşul lui Caragiale' a fost deschis oficial
''Anul Caragiale în oraşul lui Caragiale'' a fost deschis oficial, luni, la Ploieşti, seria de manifestări dedicate celor 160 de ani de la naşterea dramaturgului Ion Luca Caragiale începând cu o evocare urmată de depunere de buchete de flori la monumentul aflat în municipiul reşedinţă de judeţ. Potrivit reprezentanţilor Casei de Cultură ''I. L. Caragiale'' din Ploieşti, copiii din 40 de şcoli din judeţul Prahova l-au evocat, luni, pe marele dramaturg şi au interpretat personaje celebre din opera sa.
De asemenea, Teatrul ''Toma Caragiu'' din Ploieşti a pregătit o serie de manifestări în acest sens, una dintre acestea constând în vernisarea expoziţiei ''Caragiale în arta plastică contemporană''. Premiul oferit de Primăria Ploieşti pentru cea mai reprezentativă lucrare din expoziţie a fost oferit Mihaelei Ilie, din Cluj, pentru pictura în ulei ''Personaje caragialeşti''.
Tot la teatrul din Ploieşti va fi lansat un plic special cu ocazia aniversării a 160 de ani de la naşterea lui Caragiale. De asemenea, aici a avut loc şi spectacolul-lectură ''Năpasta'', în regia lui Cristian Juncu şi în interpretarea actorilor teatrului ploieştean, urmând ca luni seară să fie jucat spectacolul omagial şi, în acelaşi timp, aniversar (zece ani de la premieră) ''O noapte furtunoasă'', în regia lui Lucian Sabados.
Câştigătorii concursului naţional ''D'ale lui Caragiale'', proiect iniţiat de elevii şi cadrele didactice de la Colegiul Naţional ''I.L.Caragiale'' din Ploieşti în vederea omagierii marelui dramaturg, vor fi premiaţi tot în cursul zilei de luni.
Potrivit directorului teatrului ploieştean, Lucian Sabados, în cadrul ''Anului Caragiale'' vor fi reluate pe scenă spectacolele ''D'ale carnavalului'' şi ''O noapte furtunoasă'', urmând ca alte două piese să fie puse în scenă, respectiv ''Năpasta'' şi ''O scrisoare pierdută''. De asemenea, vor fi montate şi două spectacole de divertisment - ''Caragiale la Union'' (secţiile Dramă şi Revistă) şi ''Caragiale în lumea copiilor''. Un mash de 400 de metri pătraţi care anunţă deschiderea oficială a ''Anului Caragiale în oraşul lui Caragiale'' a fost postat pe clădirea Palatului Administrativ din municipiul reşedinţă de judeţ.
'Culegătorii de folclor' în regia lui Gabriel Boholt, primul documentar 3D realizat în România, prezentat în premieră la Bucureşti
Filmul documentar 'Culegătorii de folclor', regizat de Gabriel Boholt, primul documentar etnografic românesc realizat în format 3D în România, a fost prezentat în premieră luni seară la cinema Patria din Bucureşti. 'Ideea acestei trilogii a venit în urma unui reportaj realizat în zona Sighet. Am făcut în acea zonă un fotoreportaj cu Sfânta Maria. Mi-a plăcut foarte mult şi mi s-a părut foarte puţin să fie doar un fotoreportaj (...). Directorului RomâniaFilm i-a plăcut după ce a văzut acest fotoreportaj şi mi-a plăcut să fac şi un fotoreportaj 3D', a declarat Gabriel Boholt. Pelicula este prima dintr-o trilogie de documentare 3D artistice care au scopul de a promova Maramureşul şi tradiţiile sale, următoarele două episoade fiind 'Moş Pupăză' şi 'Nuntă în Maramureş'.
Autorul a spus că filmările pentru cele trei documentare au durat aproximativ 20 de zile. 'Mi-ar plăcea să merg şi în alte zone ale ţării şi să fac acelaşi lucru', a spus Gabriel Boholt, adăugând că următorul film pe care şi-l propune să-l realizeze în tehnica 3D este unul pentru copii. 'Vreau să pregătim primul lungmetraj 3D pentru copii după 1990. Acesta va fi asemănător cu filmul 'Veronica', ce a fost unul popular la vremea lui. Eu zic că se pot face şi filme româneşti care să nu se desfăşoare în puşcării sau să nu fie despre domnul care moare prin spitale, să fie pur şi simplu un film pentru copii', a afirmat autorul. El a precizat că următoarele două documentare din serie vor apărea în curând pe ecrane.
În cel de-al doilea documentar, 'Moş Pupăză', este vorba despre un bărbat care ciopleşte nişte porţi maramureşene, este deja la regia de montaj şi va fi gata în cel mult o lună. Ultimul documentar din serie, 'Nuntă în Maramureş', va fi gata până în toamnă, a mai spus Gabriel Boholt.
Filmul 'Culegătorii de folclor' a fost realizat pe Valea Izei, Sighetu Marmaţiei, şi prezintă viaţa unui cuplu tânăr de muzicieni din Maramureş. Documentarul este creaţia unei echipe RomâniaFilm coordonată de Gabriel Boholt, regizorul peliculei, şi Marius Iuraşcu, directorul general RomâniaFilm. Producătorul principal al peliculei este Asociaţia pentru Integrare Culturală Europeană, care susţine proiectele de cultură româneşti, precum acesta, iar coproducător este RomâniaFilm, care se va ocupa în continuare de distribuţia documentarului.
Gabriel Boholt a fost unul dintre primii fotoreporteri români care au realizat materiale de presă în zone de conflict armat, precum Transnistria - Tiraspol, Dubăsari, Muntenegru-Potgorica, Kosovo şi Kurdistan - Turcia. Pasiunea sa a rămas fotografia şi a continuat să participe la numeroase expoziţii colective de artă fotografică în România, Austria, Bulgaria, Belgia, Ungaria, Germania şi Spania.
AGERPRES
