1085 - 16 iulie 2018 - ACTUALITATEA ROMÂNEASCÃ

 

Iohannis, la NATO: Am obţinut două lucruri foarte importante: un centru de comandă operaţional şi îmbunătăţirea brigăzii multinaţionale
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că România a obţinut două lucruri foarte importante la Summitul NATO de la Bruxelles şi anume un centru de comandă operaţional şi îmbunătăţirea statutului brigăzii multinaţionale.
"Încă din 2016 de la Summitul de la Varşovia, noi am încercat să consolidăm Flancul estic. Această încercare am făcut-o împreună cu ceilalţi de pe Flancul estic şi am obţinut pas cu pas o acceptare a importanţei Flancului estic, o întărire a prezenţei aliate pe Flancul estic şi în acest an. În acest demers de întărire a prezenţei pe Flancul estic, am obţinut două lucruri foarte importante: un centru de comandă, aşa-zis de trei stele, un centru de comandă operaţional (...) între nivel tactic cel mai de jos şi strategic cel mai înalt. Noi credem că vom avea în final, când centrul este complet, în jur de 400 de ofiţeri de stat major din toate ţările NATO care vor să fie împreună cu noi acolo. Am obţinut o îmbunătăţire, o upgradare a statutului brigăzii multinaţionale pe care am înfiinţat-o, care a căpătat un statut permanent. Vom continua să negociem cu ceilalţi aliaţi pentru o prezenţă cât mai solidă în cadrul acestei brigăzi multinaţionale. Iată deci două rezultate de care putem să fim mândri", a spus şeful statului român, într-o conferinţă de presă la sediul NATO.
Klaus Iohannis a explicat că în ceea ce priveşte centrul de comandă operaţional vor exista discuţii bilaterale.
"Noi avem foarte mult de lucru, fiindcă oamenii care urmează să participe, ofiţerii care vor veni în acest centru de comandă se alocă în baza unor discuţii bilaterale. În continuare vom discuta cu fiecare aliat în parte, vom prezenta oportunităţile şi credem că, aşa cum am reuşit de exemplu cu brigada multinaţională într-un timp record să avem o participare foarte-foarte bună, aşa vom reuşi şi cu centrul de comandă, dar lucrurile sunt abia la început", a arătat el.
Potrivit preşedintelui, un al treilea rezultat foarte important a fost faptul că o întreagă sesiune a NATO a fost organizată la iniţiativa României şi anume cea dedicată Mării Negre, la care au participat Georgia şi Ucraina.
"În ansamblu, postura NATO a fost întărită la acest summit. Avem o serie de rezultate frumoase atât în ce priveşte structurile de comandă la nivelul NATO în general, cât şi trupele alocate şi în final şi banii", a afirmat Klaus Iohannis. 


România a participat la dezbaterea deschisă a Consiliului de Securitate al ONU privind copiii şi conflictele armate
Reprezentantul Permanent al României la Naţiunile Unite, ambasadorul Ion Jinga, a susţinut luni o intervenţie în cadrul dezbaterii deschise a Consiliului de Securitate ONU privind copiii şi conflictele armate, organizată de Preşedinţia suedeză a Consiliului, sub deviza "protejarea copiilor de astăzi previne conflictele de mâine", a informat Misiunea permanentă a României pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite într-un comunicat de presă difuzat marţi.
"Copiii recrutaţi de forţe sau grupuri armate sunt expuşi riscului de a deveni deopotrivă martori şi autori ai violenţelor, fiind exploataţi, răniţi sau chiar ucişi. Ei sunt privaţi de drepturi fundamentale ale omului şi de accesul la educaţie, ceea ce generează adesea consecinţe fizice şi emoţionale severe, cu impact dramatic asupra dezvoltării lor ulterioare şi, pe termen lung, asupra climatului de pace şi securitate din ţările respective", a declarat Jinga.
Evocând un raport recent al ONU care arată că în anul 2017 au fost înregistrate peste 21.000 de violări grave ale drepturilor copiilor, diplomatul român a exprimat apreciere pentru eforturile Reprezentantului Special al Secretarului General ONU, Virginia Gamba, eforturi ce au condus la eliberarea a circa 10.000 de copii care se aflau sub controlul unor grupuri armate, precum şi faţă de activitatea UNICEF de reintegrare în comunităţile de origine a peste 12.000 de copii.
Diplomatul român a subliniat că abordarea cauzelor profunde ale conflictelor şi asigurarea accesului la educaţie reprezintă factori-cheie pentru susţinerea păcii şi oferirea unui viitor copiiilor din statele pe teritoriul cărora se desfăşoară conflicte armate. Jinga a reamintit că România a subscris la cele mai importante documente internaţionale ce reglementează principiile şi acţiunile în acest domeniu: Declaraţia privind şcolile sigure, Principiile Kigali privind protecţia civililor, Angajamentele şi principiile de la Paris privind copiii asociaţi cu forţe sau grupări armate, precum şi principiile de la Vancouver privind menţinerea păcii şi prevenirea recrutării şi utilizării soldaţilor-copii. 

Comisia Europeană continuă să monitorizeze evoluţiile din România în cadrul MCV
Comisia Europeană continuă să monitorizeze evoluţiile din România cu privire la Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) şi insistă că este esenţial să nu se facă paşi înapoi faţă de progresele deja realizate, i-a transmis marţi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, premierului român Viorica Dăncilă, aflat într-o vizită la Bruxelles.
Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat pentru AGERPRES că preşedintele executivului comunitar a încurajat-o pe şefa guvernului român să acţioneze în favoarea revenirii la un discurs politic normal în România, în special în perspectiva preluării preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către ţara noastră, la începutul anului viitor.
Discuţia dintre Jean-Claude Juncker şi Viorica Dăncilă s-a concentrat pe pregătirile pentru preşedinţia română a Consiliului UE, din prima jumătate a anului 2019, care va surveni într-un moment important pentru Uniunea Europeană. De asemenea, au mai fost abordate propunerea Comisiei Europene privind bugetul multianual al UE, îmbunătăţirile în sprijinul fondurilor structurale şi politica economică.
La întâlnire au mai fost prezenţi prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, şi comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu. 

Consiliul Europei îi solicită României să aştepte opinia Comisiei de la Veneţia privind reforma Codului penal
Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, i-a solicitat joi României să aştepte opinia Comisiei de la Veneţia (organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experţi independenţi în domeniul dreptului constituţional) cu privire la reforma Codului penal şi a Codului de procedură penală.
''Le cer tuturor părţilor să aştepte opinia Comisiei de la Veneţia şi să ţină cont de ea înainte de a face alţi paşi pentru amendarea Codului penal şi a Codului de procedură penală. Reforma riscă să contravină obligaţiilor internaţionale ale României, în special celor incluse în Convenţia Consiliului Europei asupra legislaţiei penale privind corupţia, aşa cum a identificat raportul ad hoc al Grupului statelor împotriva corupţiei (GRECO). Ca stat membru al organizaţiei noastre, România are obligaţia juridică de a susţine statul de drept'', a declarat Jagland.
La 28 iunie, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a cerut opinia Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, mai cunoscută sub numele Comisia de la Veneţia. Împreună cu recomandările GRECO, acest lucru ar trebui să contribuie la găsirea celei mai bune soluţii posibile pentru a rezolva problemele ridicate de proiectele de amendamente, în conformitate cu standardele europene şi cu angajamentele europene ale României, adaugă sursa citată.
''Consiliul Europei va continua să urmărească cu atenţie evenimentele în desfăşurare din România şi suntem pregătiţi să oferim expertiză suplimentară dacă este nevoie'', se mai arată în declaraţia secretarului general al organizaţiei paneuropene.
Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri proiectul privind modificarea Codului penal. S-au înregistrat 167 de voturi "pentru", 97 ''împotrivă'' şi 19 deputaţi s-au abţinut.
Raportul a fost adoptat marţi după-amiază de parlamentarii din Comisia parlamentară specială pentru elaborarea legilor Justiţiei, după ce proiectul privind modificările la Codul penal fusese aprobat de Senat. În comisie, a fost păstrată forma adoptată de Senat, modificările fiind unele de natură tehnică. Comisia a acceptat un amendament al ALDE potrivit căruia pentru a se constata infracţiunea de delapidare este obligatorie plângerea penală prealabilă împotriva funcţionarului public.
Proiectul de modificare a Codului penal, iniţiat de parlamentari PSD şi ALDE, a fost adoptat marţi în plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată.

Iohannis: Am transmis aliaţilor că România va creşte anul viitor numărul de personal în Afganistan la peste 950
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat joi că le-a transmis aliaţilor NATO că România va creşte, anul viitor, numărul de personal în Afganistan la peste 950 de militari, jandarmi şi personal civil.
"Noi ne-am angajat prima dată în CSAT şi astăzi am transmis aliaţilor că vom creşte numărul de personal în Afganistan de la cât avem acum - 770 şi ceva de oameni, în special militari, - la peste 950 anul viitor, care vor fi şi militari, şi jandarmi, şi personal civil. Este o creştere însemnată pentru România, dar ea se întâmplă în condiţiile în care noi am înţeles demult şi suntem convinşi că NATO nu este doar despre a primi securitate, ci şi despre a da securitate, despre a fi un factor de securitate în regiunea în care ne aflăm", a spus Iohannis, după Summitul Alianţei Nord-Atlantice, desfăşurat la Bruxelles.
El a subliniat că prezenţa României şi a celorlalţi aliaţi în Afganistan are loc în baza articolului 5 din Tratatul Nord-Atlantic.
"Noi am înţeles care este rolul nostru, îl jucăm cu mare seriozitate şi soldaţii noştri sunt foarte-foarte apreciaţi în Afganistan şi pot să spun ca şi preşedinte că sunt mândru de ei", a punctat Klaus Iohannis. 

Dăncilă: Am evidenţiat la Bruxelles dorinţa României de a avea un mandat de succes la preşedinţia Consiliului UE
Prim-ministrul Viorica Dăncilă a spus că în cursul vizitei pe care a efectuat-o la Bruxelles a evidenţiat dorinţa României de a avea un mandat de succes la preşedinţia Consiliului UE.
La începutul şedinţei de Guvern de joi, premierul a prezentat rezultatele vizitei de lucru pe care a efectuat-o în perioada 9 - 10 iulie, la Bruxelles, unde a avut întrevederi cu preşedintele CE, Jean-Claude Juncker, cu prim-vicepreşedintele CE, Frans Timmermans, cu comisarii europeni pentru politică regională, Corina Creţu, pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, şi pentru buget şi resurse umane, Günther Oettinger.
"Am evidenţiat dorinţa României de a avea un mandat de succes la preşedinţia Consiliului şi de a contribui constructiv la definirea şi promovarea interesului comun european", a declarat Dăncilă.
Totodată, ea a precizat că s-a întâlnit la Bruxelles cu diplomaţii Reprezentanţei permanente a României pe lângă UE, cărora le-a mulţumit pentru eforturile depuse pentru pregătirea preşedinţiei României la Consiliul Uniunii.
"Am discutat cu (...) domnul Oettinger despre viitorul cadru financiar multianual post-2020 (...) Susţinem atât politicile noi - şi mă refer la politica de apărare, mă refer la tineret, mă refer la inovare, la cercetare - dar, în acelaşi timp, acordăm o importanţă deosebită politicilor tradiţionale - şi mă refer aici la politica agricolă comună şi politica de coeziune", a spus Dăncilă.
Ea a declarat că a discutat şi despre organizarea la Bucureşti, la sfârşitul lunii octombrie, a unei conferinţe având ca subiect viitorul politicii de coeziune, la care vor fi invitaţi premierii ţărilor care susţin coeziunea, dar şi comisarii Corina Creţu şi Günther Oettinger.
Totodată, Dăncilă a spus că a asigurat-o pe Corina Creţu că autorităţile române se concentrează pentru a accelera implementarea proiectelor deja aprobate pentru finanţare pe 2018.
"Vrem ca la sfârşitul anului, de la o rată de absorbţie de 19%, cât avem în prezent - faţă de media europeană, care este de 20% - să ajungem la o rată de absorbţie de 25%. Am discutat şi despre stadiul unor proiecte concrete, şi mă refer aici la linia de metrou M6, dar şi la cele trei spitale regionale, şi am convenit, în acelaşi timp, să trimitem proiecte suplimentare, astfel încât să putem să evităm dezangajarea celor 800 de milioane de euro pe Programul Operaţional Regional", a arătat Dăncilă.
Ea a mai spus că a discutat la Bruxelles şi despre inundaţiile din România şi despre accesarea Fondului de Solidaritate, iar Corina Creţu a dat asigurări că experţii CE vor sprijini ţara noastră în evaluarea pagubelor.
Premierul a precizat că în cadrul discuţiilor cu Corina Creţu a exprimat şi mulţumirea pentru faptul că fondurile pe politică de coeziune, acordate României, au crescut cu 8%. "În acelaşi timp, ne-am exprimat îngrijorarea faţă de scăderea cu 60% a fondurilor destinate pentru proiecte transfrontaliere şi legarea acestor proiecte de densitatea populaţiei pe o rază de 25 de kilometri faţă de graniţă", a precizat Dăncilă.
Totodată, premierul a arătat că a discutat cu Phil Hogan despre politica agricolă comună. "Ne-am exprimat îngrijorarea în ceea ce priveşte plafonarea subvenţiilor acordate fermelor mari, pe care România nu o susţine, şi (...) îngrijorarea în ceea ce priveşte sumele destinate dezvoltării rurale, unde avem o scădere de la 8,15 miliarde la 6,75 miliarde", a mai afirmat Dăncilă. 

Meleşcanu a evidenţiat la Bruxelles importanţa continuării sprijinului NATO pentru partenerii estici, Georgia, Ucraina şi Republica Moldova
Ministrul afacerilor externe, Teodor Meleşcanu, a evidenţiat la dineul de lucru al miniştrilor de externe ai Alianţei Nord-Atlantice, în contextul participării, în cadrul delegaţiei conduse de preşedintele Klaus Iohannis, la Summitul NATO de la Bruxelles, importanţa continuării sprijinului Alianţei pentru partenerii estici, Georgia, Ucraina şi Republica Moldova.
Potrivit unui comunicat al MAE, miercuri seară, şeful diplomaţiei române a luat parte la dineul de lucru al miniştrilor de externe NATO, cu participarea omologilor lor din Iordania, Tunisia şi Irak, precum şi a înaltului reprezentant UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Federica Mogherini.
"Miniştrii au discutat despre evoluţiile situaţiei de securitate din vecinătatea sudică a Alianţei, precum şi despre contribuţia pe care NATO o poate aduce la stabilitatea zonei, în colaborare atât cu cei trei parteneri prezenţi la reuniune, cât şi cu celelalte state din cadrul Dialogului Mediteranean şi al Iniţiativei de Cooperare de la Istanbul, precum şi cu UE şi organizaţiile regionale. Ministrul român de externe a exprimat sprijinul României pentru pachetele de asistenţă în domeniul dezvoltării capacităţilor de apărare ale Iordaniei şi Tunisiei, decise la Summit, precum şi faţă de lansarea Misiunii de instruire a NATO în Irak. A evidenţiat, în acelaşi timp, importanţa continuării sprijinului Alianţei pentru partenerii estici, Georgia, Ucraina şi Republica Moldova", se arată în comunicat.
Sursa citată menţionează că joi Meleşcanu a participat la o reuniune ministerială a Coaliţiei internaţionale anti-Daesh, coprezidată de secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, şi reprezentantul special al Administraţiei Prezidenţiale americane, Brett McGurk.
În cadrul discuţiilor, statele membre ale Coaliţiei au confirmat victoria militară împotriva Daesh, subliniind, totodată, importanţa stabilizării Irakului şi a sprijinului pe care Coaliţia îl poate acorda Misiunii NATO în Irak.
"Ministrul român a subliniat necesitatea susţinerii dezvoltării economice şi sociale a Irakului, precum şi a consolidării instituţiilor de stat, pentru a se evita reapariţia cauzelor care au facilitat dezvoltarea Daesh. A evidenţiat contribuţia României la activităţile de instruire ale Coaliţiei, precum şi intenţia ţării noastre de a participa şi la noua Misiune a NATO din Irak", se precizează în comunicat.
MAE menţionează că, în marja Summitului, ministrul român al afacerilor externe a avut şi o întrevedere bilaterală cu omologul său olandez, Stef Blok.
"Discuţiile au vizat agenda de priorităţi a Preşedinţiei României a Consiliului UE în prima parte a anului 2019, precum şi oportunităţi de dezvoltare a dialogului politic şi cooperării economice bilaterale", se mai arată în comunicat. 

MApN: Deciziile aliate cu privire la domeniul apărării, luate la Summitul NATO, reflectă de "o manieră substanţială" obiectivele naţionale
Deciziile aliate cu privire la domeniul apărării, care au fost luate la Summitul NATO de la Bruxelles, reflectă de "o manieră substanţială" obiectivele naţionale, cu accent pe întărirea prezenţei aliate pe Flancul estic, inclusiv la Marea Neagră, se arată într-un comunicat al MApN, transmis joi AGERPRES.
Sursa citată precizează că un alt subiect important a fost reprezentat de găzduirea unui comandament militar NATO de nivel corp de armată pe teritoriul naţional, pentru consolidarea capacităţii de planificare aliată în regiunea Mării Negre.
Danemarca, Estonia şi Letonia au anunţat intenţiile de întărire a relaţiilor de comandă-control în regiunea Mării Baltice, prin înfiinţarea unui nou comandament de divizie, iar Italia s-a oferit să asigure un comandament similar în sprijinul activităţilor desfăşurate în sudul Alianţei, potrivit MApN.
Ministrul Apărării Naţionale, Mihai Fifor, prezent la summit, le-a prezentat miniştrilor aliaţi ai apărării perspectiva naţională asupra coerenţei posturii de apărare şi descurajare şi a procesului de adaptare a Alianţei Nord-Atlantice la noile condiţii ale mediului de securitate, conform sarcinilor trasate la Varşovia în 2016 şi a raportului de evaluări politico-militare aprobat în cadrul Summitului NATO recent încheiat.
Potrivit MApN, el a subliniat, de asemenea, importanţa unei apărări aliate coerente dintr-o perspectivă integrată, de 360 de grade, astfel încât NATO să îşi poată dezvolta capacitatea de răspuns în faţa ameninţărilor de orice natură. În context, ministrul Fifor a evidenţiat că o parte importantă a acestui proces o reprezintă implementarea în totalitate a prezenţei înaintate pe Flancul estic aliat, deopotrivă în segmentele nordic şi sudic.
"Este absolut necesar ca în perioada imediat următoare să discutăm mult mai aplicat despre coerenţa posturii de apărare şi descurajare, astfel încât să ne asigurăm că nu există elemente de planificare strategică neacoperite în implementarea prezenţei înaintate pe întregul Flanc estic aliat", a precizat ministrul român al Apărării, în cadrul cinei de lucru a miniştrilor aliaţi ai apărării.
Summitul NATO a oferit oportunitatea de intensificare a dezbaterilor Alianţei pe tema situaţiei de securitate din regiunea Mării Negre, împreună cu Ucraina şi Georgia, discuţiile acoperind o gamă largă de preocupări precum: importanţa geostrategică a regiunii pentru securitatea euroatlantică pe fondul consolidării capacităţilor militare ale Rusiei în regiune şi intensificarea tacticilor hibride, se mai arată în comunicat.
La sediul Alianţei, ministrul Mihai Fifor a avut un foarte bun schimb de opinii cu secretarul american al apărării, James Mattis, despre importanţa implementării, în perioada imediat următoare, a deciziilor luate la Summitul NATO, inclusiv iniţiativele ce vizează România şi regiunea noastră, precizează MApN.
În contextul prezenţei sale la Bruxelles, ministrul Apărării Naţionale a avut o întrevedere cu generalul american în rezervă James Jones, şef al Comandamentului Suprem al Forţelor Aliate din Europa (SACEUR) în perioada 2003 - 2006, cu care a avut un schimb de opinii cu privire la evoluţiile de securitate din regiunea Mării Negre, precum şi stadiul iniţiativelor aliate din această zonă şi de pe teritoriul României, mai informează sursa citată. 

Puterea din România o debarcă pe şefa Direcţiei Naţionale Anticorupţie (AFP)
Guvernul de stânga al României a obţinut luni, după mai multe luni de încleştare, demiterea şefei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, depăşind o nouă etapă în ofensiva sa criticată împotriva puterii judiciare, notează agenţia France Presse într-un comentariu.
Anunţând că a semnat, în cele din urmă, decretul de revocare a acestui magistrat în vârstă de 45 de ani, devenit un simbol al luptei anticorupţie, şeful statului, Klaus Iohannis (centru-dreapta), rezolvă provizoriu o criză politică ce ameninţa să-l coste funcţia. Însă el permite de asemenea guvernului condus de social-democraţi să marcheze un nou punct în bătălia pe care acesta a angajat-o pentru remodelarea instituţiei judiciare pe care a acuzat-o de abuz de putere împotriva clasei politice.
Laura Codruţa Kovesi şi-a recunoscut înfrângerea personală. ''Mandatul meu se încheie astăzi (...) voi rămâne procuror, dar nu în cadrul DNA'', a reacţionat ea într-o declaraţie de presă, înconjurată de zeci de procurori. Ea i-a chemat însă pe români să se mobilizeze: ''corupţia poate fi învinsă, nu abandonaţi'', a declarat această femeie hotărâtă, în mod vizibil foarte emoţionată, potrivit AFP. Ea a denunţat ''metoda brutală a guvernului'' care vizează ''să blocheze anchetele şi justiţia''.
A trecut mai mult de un an de când în România s-a născut o amplă mişcare de protest a societăţii civile împotriva reformei judiciare pe care social-democraţii (PSD) au adoptat-o în mai multe etape, de la revenirea lor la putere la sfârşitul lui 2016, aminteşte AFP. Mii de manifestanţi au defilat în iarna trecută pentru a-şi exprima sprijinul faţă de şefa DNA atunci când majoritatea guvernamentală a anunţat că vrea demiterea ei. Dna Kovesi este de mai multe luni în colimatorul social-democraţilor, cărora le-a criticat reformele judiciare.
O procedură vizând revocarea sa fusese deschisă în februarie de guvern, potrivit căruia şefa DNA ''a încălcat Constituţia'' şi ''a afectat imaginea'' României în străinătate. Declarându-se ''puţin convins'' de aceste argumente, şeful statului s-a opus acestui demers şi a fost la rândul său ameninţat cu demiterea de către majoritate, care îi reproşa obstrucţia. Curtea Constituţională i-a ordonat, la sfârşitul lui mai, să ridice vetoul pe care îl opunea revocării dnei Kovesi.
Comisia Europeană şi Consiliul Europei criticaseră de asemenea procedura de revocare angajată împotriva dnei Kovesi. În funcţie din 2013, aceasta a făcut din DNA o instituţie temută de clasa politică. Al doilea şi ultimul mandat al dnei Kovesi urma să se încheie în 2019.
AFP mai notează că, într-o ţară considerată drept cangrenată de corupţie, DNA şi-a înmulţit în ultimii ani anchetele împotriva unor aleşi locali şi naţionali, atrăgându-şi la rândul săi inamiciţia unei părţi a clasei politice şi acuzaţii de abuz de putere.
În februarie, dna Kovesi subliniase că, în pofida ''unor atacuri fără precedent'' din partea guvernului, DNA a trimis în instanţă în 2017 o mie de persoane, printre care trei miniştri, cinci deputaţi şi un senator.
Douăsprezece state occidentale i-au îndemnat la sfârşitul lunii iunie pe parlamentarii români să respingă ampla reformă a instituţiei judiciare întreprinsă rapid de guvern şi căreia îi reproşează că 'subminează statul de drept şi cooperarea judiciară'.
Din decembrie, Codul Penal, Codul de Procedură Penală şi organizarea judiciară au făcut obiectul a zeci de amendamente.
Unii observatori atrag atenţia asupra riscului unei derive a statului de drept similare celor de care sunt acuzate Ungaria şi Polonia. Alţii văd în activismul majorităţii guvernamentale manevre având ca scop evitarea închisorii de către şeful social-democraţilor, Liviu Dragnea.
Dragnea, care nu poate exercita funcţia de prim-ministru din cauza unei condamnări la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală în 2016, a primit în iunie o a doua pedeapsă cu închisoare cu executare, în primă instanţă, într-un caz de angajări fictive.
PSD, moştenitor al foştilor comunişti, a revenit la putere la sfârşitul lui 2016, condus la victorie de Liviu Dragnea, după mai mulţi ani de 'traversare a deşertului', îşi încheie comentariul AFP.
Revocarea şefei DNA este anunţată şi de agenţia Reuters, care menţionează că preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni decretul de revocare a procurorului-şef Laura Codruţa Kovesi, în urma unei hotărâri a Curţii Constituţionale, despre care criticii afirmă că îi lasă pe procurori vulnerabili la imixtiune politică.
La rândul său, dpa notează că preşedintele Klaus Iohannis a cedat presiunii guvernului şi a semnat luni decretul de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. Măsura este cea mai recentă a coaliţiei de guvernare şi a puternicului lider al PSD, Liviu Dragnea, pentru a slăbi puterea procurorilor anticorupţie şi de a-i proteja pe politicieni de justiţie.
Presiunea asupra lui Kovesi şi a DNA, instituţie recunoscută la nivel internaţional drept actor-cheie în lupta împotriva corupţiei în România, a fost însoţită de o lege recentă de dezincriminare a unor fapte de corupţie ale politicienilor.
Agenţia dpa citează reacţia Comisiei Europene la revocarea Laurei Codruţa Kovesi şi scrie că, după aderarea la UE, România - împreună cu Bulgaria - a fost monitorizată îndeaproape de Bruxelles printr-un mecanism fără precedent care leagă aderarea ţării la Spaţiul Schengen de progrese în domeniul statului de drept. 

Tăriceanu: Cred că trebuie să continuăm demersurile de suspendare a preşedintelui
Preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a declarat joi seara că, în opinia sa, demersurile de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis ar trebui să continue, adăugând însă că dacă şeful statului va respecta Constituţia şi va lăsa ca "mizeria" statului paralel să fie scoasă la suprafaţă, atunci nu ar mai trebui ca acest subiect să fie "prima preocupare".
"Atâta vreme cât preşedintele va respecta Constituţia, va lăsa ca lucrurile să evolueze normal în acest demers de a scoate mizeria la suprafaţă - mizeria însemnând toate componentele statului paralel -, nu ştiu dacă suspendarea mai trebuie să fie prima preocupare. Trebuie să existe un motiv politic şi constituţional solid, dar eu cred că aceste demersuri trebuie să le continuăm. Nu putem să considerăm acum că dacă a fost demis Coldea, dacă a fost revocată Kovesi, gata, s-a rezolvat problema! (...) Eu nu cred că s-a rezolvat problema", a spus Tăriceanu la Antena 3. 

Orban: Convingerea mea e că zilele lui Dragnea sunt numărate
Preşedintele PNL, Ludovic Orban, a declarat joi că are convingerea că zilele lui Liviu Dragnea "sunt numărate", din ce în ce mai mulţi oameni din PSD se îndepărtează de el şi nu îl vor urma în demersurile sale.
"Convingerea mea e că zilele lui Dragnea sunt numărate, starea de spirit în PSD, pe măsură ce Dragnea devine din ce în ce mai iraţional, din ce în ce mai agresiv, din ce în e mai absurd în apariţiile publice, în demersurile pe care le iniţiază - din ce în ce mai mulţi oameni din PSD se îndepărtează şi nu îl vor urma în demersurile lui nebuneşti. Să spui acum că e valabilă în continuare suspendarea, în condiţiile în care nu ai niciun pretext constituţional, dezvăluie de fapt adevăratul plan al lui Dragnea. Planul lui e simplu: vrea să pună mâna pe Parchete, pe servicii, aia e cheia bătăliei. (...) Obiectivul lui fundamental e să fie suspendat preşedintele, iar în perioada respectivă, uzând în mod abuziv de aceste pârghii, să-şi numească oameni fideli în conducerile Parchetelor şi în conducerile serviciilor şi, de asemenea, să îşi promulge legile justiţiei şi eventual Codul penal şi Codul de procedură penală", a spus Orban la Realitatea TV.
Orban a susţinut că de o lună şi jumătate PNL este supus "unui bombardament de ştiri false" instrumentat de PSD, un "PSD disperat" pentru că în momentul de faţă PNL "e umăr la umăr" cu el în sondaje. 

Dăncilă: Guvernul va lua noi măsuri de sprijinire a comunităţilor afectate de inundaţii; refacerea infrastructurii rutiere judeţene - prioritate
Guvernul va continua să adopte şi în şedinţa de joi măsuri pentru sprijinirea oamenilor şi comunităţilor din zonele afectate de inundaţii, pe lista priorităţilor aflându-se refacerea drumurilor judeţene şi a podurilor în vederea realizării conexiunii între localităţi, precum şi completarea necesarului de motorină solicitat de autorităţile locale, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
"Vom continua, în cadrul şedinţei de astăzi, să luăm măsuri pentru a sprijini oamenii şi comunităţile afectate de inundaţii. Vrem să îi ajutăm să treacă peste această perioadă dificilă cât mai repede. Vom lua măsuri pe mai multe paliere. Unu - vom aloca fonduri suplimentare comunităţilor locale afectate de inundaţii, vrem să sprijinim autorităţile locale din judeţe să reabiliteze infrastructura rutieră afectată de inundaţii. O să acordăm un interes deosebit în prima fază drumurilor judeţene şi podurilor aflate pe acestea în vederea realizării conexiunii între localităţi, urmând ca, ulterior, să ne concentrăm asupra infrastructurii din interiorul localităţilor", a precizat prim-ministrul în deschiderea şedinţei de Guvern.
Dăncilă a adăugat că la nivelul Executivului s-a încercat realizarea unei prioritizări a infrastructurii publice afectate de inundaţii.
"Am făcut această apreciere în funcţie de nevoia de mobilitate a oamenilor. Respectiv, infrastructura naţională afectată - după câte ştiu eu, avem în discuţie nouă drumuri naţionale şi două poduri - va fi reabilitată de Compania Naţională de Infrastructură Rutieră, iar căile ferate afectate vor fi în atenţia CFR, urmând, astăzi, să facem referire şi să adoptăm un act normativ privind infrastructura judeţeană şi vom aloca în acest sens fonduri din Fondul de rezervă al Guvernului. Sumele necesare fiecărei localităţi au fost solicitate de către autorităţile publice locale. Ministerul Afacerilor Interne ţine în continuare legătura cu comunităţile afectate şi acordă tot sprijinul, după ce săptămâna trecută am decis scoaterea de la rezervele de stat a unor produse de strictă necesitate şi mă refer la alimente, apă, locuinţe modulare. Acestea au ajuns la oameni", a afirmat Viorica Dăncilă.
Şeful Executivului a adăugat că tot joi se va lua măsura completării necesarului de motorină solicitat de autorităţile locale pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor.
"De asemenea, vom asigura finanţarea necesară pentru finalizarea lucrărilor de amenajare a râului Cracău la Slobozia, judeţul Neamţ, şi am cerut domnului ministru al Apelor şi Pădurilor să vedem unde avem situaţii de risc, care este situaţia digurilor din România, pentru a putea interveni înainte, a putea lucra într-un mod preventiv şi nu pe urmă să remediem consecinţele unor astfel de lucruri", a mai spus premierul Dăncilă. 

Şcoala de vară Sinaia 2018, dedicată Centenarului Marii Uniri, Regelui Mihai şi exilului românesc postbelic
Cea de-a doua ediţie a Şcolii de vară de la Sinaia, organizată în perioada 14 - 19 iulie de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), este dedicată Centenarului Marii Uniri, Regelui Mihai şi exilului românesc postbelic.
Şcoala de vară se adresează studenţilor, masteranzilor şi doctoranzilor din România şi diaspora (Europa), care dezvoltă sau intenţionează să realizeze proiecte pe tema exilului românesc postbelic sau a aspectelor adiacente. Vor participa 14 tineri, opt din România şi şase din alte ţări europene, care au demonstrat, în urma unei proceduri de selecţie, că înţeleg importanţa cunoaşterii fenomenului exilului românesc şi a experienţelor de viaţă ale românilor plecaţi din ţară din motive politice până în 1989, au precizat organizatorii, într-un comunicat de presă remis joi AGERPRES.
În program sunt incluse prelegeri, workshopuri, proiecţii de film, excursii şi alte activităţi menite să sporească interesul participanţilor faţă de istoria recentă şi să devină "multiplicatori ai conştiinţei istorice în rândurile colegilor de generaţie".
"Obiectivul acestei ediţii constă în recuperarea istoriei şi valorificarea contribuţiei culturale a exilului şi a dinamicii sale istorice prin prisma personalităţii Regelui Mihai şi a implicării sale în exil până în 1989. Realităţile istorice ale exilului românesc postbelic au nevoie să fie înţelese ca o legitimitate istorică şi morală de la care diaspora ar putea să se revendice", se arată în comunicat.
Deschiderea oficială va avea loc duminică, la Castelul Peleş, iar cu acest prilej va fi prezentat albumul "Regele Mihai I. Loial tuturor" de Camelia Csiki, apărut la Editura Corint.
Şcoala de vară este organizată în parteneriat cu Institutul Cultural Român şi Muzeul Naţional Peleş.

Istoricul Nicolae Pepene: Documentarul 'Marea Unire - România, la 100 de ani' surprinde momente de patriotism autentic
Filmul documentar ''Marea Unire - România, la 100 de ani'', realizat de Agenţia Naţională de Presă AGERPRES, surprinde momente de patriotism autentic, a declarat managerul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, Nicolae Pepene.
Documentarul a fost prezentat, joi seara, simultan în Piaţa Sfatului şi în interiorul Muzeului Judeţean de Istorie. Zeci de persoane au putut urmări, începând cu ora 18,00, pe un ecran imens în Piaţa Sfatului, filmul documentar.
Managerul Muzeului Judeţean de Istorie Braşov a declarat la finalul proiecţiei că, deşi este un film care abordează 'o tematică într-o anumită măsură destul de dură', pentru el mesajul este unul optimist.
''Centenarul României trebuie să fie marcat de evenimente culturale care să prezinte şi sub forma unei documentări istorice, dar în acelaşi timp şi să facă apel la emoţiile noastre pentru că, pentru mine, mesajul filmului, deşi este un film care abordează o tematică într-o anumită măsură destul de dură, mesajul este optimist pentru că, raportându-ne la generaţia Unirii şi raportându-ne la gesturile de patriotism făcute de români în această perioadă a istoriei recente, vedem că apar modele pe care le putem alege atunci când vorbim de patriotism autentic. Filmul acesta reuşeşte să surprindă momente de patriotism autentic. Cred că asta este cea mai importantă calitate şi poate fi un model a ceea ce înseamnă filmul documentar care merge în această zonă a emoţiilor, dar nu cade în festivism specific, din păcate, acestui an al Centenarului'', a afirmat Nicolae Pepene.
El a mulţumit AGERPRES pentru buna colaborare, adăugând faptul că aceasta este una pe termen lung pentru că Muzeul Judeţean de Istorie are în plan mai multe expoziţii în diverse spaţii istorice din Braşov, care vor aborda tematici inedite, primul obiectiv fiind o expoziţie despre istoria sportului, văzută prin fotografia istorică deţinută de Agenţia Naţională de Presă. 

AGERPRES - partener al Institutului "Elie Wiesel" şi al Muzeului Memorial al Holocaustului din SUA
Agenţia Naţională de Presă AGERPRES a încheiat miercuri un acord de parteneriat cu Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel" şi cu Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite, în scopul stabilirii, implementării şi diseminării informaţiilor şi activităţilor dedicate istoriei şi înţelegerii Holocaustului.
Parteneriatul a fost semnat de directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, directorul general al Institutului "Elie Wiesel", Alexandru Florian, şi de directorul Diviziei de Programe Arhivistice Internaţionale a Muzeului Memorial al Holocaustului din SUA, Radu Ioanid, fiecare parte urmând să contribuie la studierea Holocaustului din România şi la informarea publică asupra acestui subiect istoric, moral şi spiritual.
"În ceea ce priveşte Institutul 'Elie Wiesel', punctul de pornire sau scopul acestui parteneriat între cele trei instituţii îl reprezintă, pe de o parte, posibilitatea AGERPRES de a furniza din arhiva fotodocumentară o serie de imagini, de fotografii, care să fie relevante pentru istoria comunităţii evreilor din România, întrucât Institutul 'Elie Wiesel' este cel care coordonează organizarea şi deschiderea Muzeului de Istorie a Evreilor din România şi a Holocaustului şi, pe de altă parte, Institutul s-a angajat să ofere o serie de documente relevante şi de interes pentru AGERPRES în ceea ce priveşte diversele domenii de activitate, în mod special legate pentru acest an de ceea ce se cheamă sărbătorirea Centenarului, a României Mari de la 1 Decembrie 1918, în măsura în care Institutul are o serie de documente relevante pentru felul în care comunitatea evreiască din România s-a raportat la actul de la 1 Decembrie 1918 sau felul în care comunitatea evreiască a trăit în România pe parcursul acestui secol, de la înfiinţarea României Mari şi până astăzi", a declarat Alexandru Florian.
Directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a precizat că semnarea acestui protocol reprezintă un moment foarte important în evoluţia Agenţiei Naţionale de Presă, fiind o oportunitate de a valorifica uriaşa arhivă fotografică prin proiecte cu un impact real şi major asupra societăţii. "Mulţumesc Muzeului Memorial al Holocaustului din Washington şi Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' pentru deschiderea către o colaborare care sper că va creşte nivelul de informare publică într-un domeniu sensibil, dar în acelaşi timp complex, atât pentru presă cât şi pentru societate", a spus Alexandru Giboi.
La rândul său, directorul Diviziei de Programe Arhivistice Internaţionale a Muzeului Memorial al Holocaustului din SUA, Radu Ioanid, a explicat că parteneriatul cu AGERPRES presupune schimb de informaţii şi realizarea de programe educaţionale, precum şi acces la arhivele instituţiei.
"În primul rând aş vrea să subliniez faptul că, în special de la adoptarea de către România a concluziilor Comisiei Wiesel, relaţiile Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washington, care este o agenţie federală a guvernului american, cu diferite instituţii guvernamentale din România au fost şi sunt în continuare pe un trend ascendent. Şi, din păcate, nu pot spune acelaşi lucru despre alte ţări europene, unde dintr-un motiv sau altul întâlnim probleme destul de serioase legate de modul în care guvernele lor tratează istoria Holocaustului în general şi, în special, istoria Holocaustului din ţările respective. Revenind la România, pot spune că acest acord pe care l-am semnat astăzi între AGERPRES, Muzeul Memorial al Holocaustului de la Washington şi partenerul nostru privilegiat din România, Institutul Wiesel, este exemplar. Şi chiar înainte de semnarea acestui acord, cele trei instituţii au cooperat foarte bine, făcând împreună cercetare, o cercetare care a şi dat rezultat", a afirmat Ioanid.
AGERPRES deţine o vastă arhivă fotografică şi documentară, putând, astfel, să contribuie cu materiale relevante la toate activităţile ce vor avea drept scop înţelegerea Holocaustului. Activităţile de cercetare şi educaţionale ale Muzeului Memorial al Holocaustului şi ale Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România 'Elie Wiesel' vor fi aduse în atenţia publicului prin realizarea de ştiri şi fotografii şi prin publicarea unor articole documentare.
Prin acest parteneriat, AGERPRES îşi continuă misiunea de informare publică şi contribuie, alături de cele două instituţii de prestigiu, la o mai bună cunoaştere a istoriei. 

AGERPRES

top

...